Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) SA a stabilit împărțirea Autostrăzii A13 Brașov - Bacău în cinci loturi, fiecare dintre acestea urmând să poată funcționa independent. Traseul analizat în cadrul Studiului de Fezabilitate are în prezent o lungime de 174 km și traversează județele Brașov, Covasna și Bacău. În paralel, continuă investigațiile geotehnice, stadiul acestora fiind indicat de CNIR la 22.700 de metri forați la sfârșitul lunii august 2026. Lotizarea traseului a fost agreată de CNIR împreună cu prestatorul Consitrans , compania care realizează Studiul de Fezabilitate. Împărțirea în cinci sectoare independente va permite abordarea distinctă a viitoarelor etape de dezvoltare a autostrăzii. • Lotul 1, Codlea - Sfântu Gheorghe, este cuprins între km 0 și km 47 și are o lungime de aproximativ 47 km. • Lotul 2, Sfântu Gheorghe - Târgu Secuiesc, se desfășoară între km 47 și km 81, pe aproximativ 34 km. • Lotul 3 va asigura legătura Târgu Secuiesc - Poiana Sărată, între km 81 și km 119, având o lungime indicată de CNIR de 40 km. • Lotul 4, Poiana Sărată - Onești Vest, este cuprins între km 119 și km 141 și are 22 km. • Lotul 5, Onești Nord - Răcăciuni, se desfășoară între km 141 și km 174, pe o lungime de aproximativ 33 km. Forajele geotehnice: 22.700 de metri realizați până la sfârșitul lunii august În vederea finalizării Studiului de Fezabilitate, continuă investigațiile geotehnice, inclusiv pe sectoarele unde traseul a fost modificat în județul Brașov. Potrivit CNIR, stadiul lucrărilor ajunge la 22.700 de metri forați la sfârșitul lunii august. Investigațiile sunt realizate în prezent cu trei instalații de foraj, mobilizate în zonele localităților Hărman și Prejmer, din județul Brașov, respectiv Moacșa, din județul Covasna. Studiul de Fezabilitate va permite stabilirea traseului final al autostrăzii și estimarea costurilor pentru etapa ulterioară de proiectare și execuție. Documentația include, între altele, Studiul și Proiectul Geotehnic, Studiul Topografic, Studiul Arheologic și documentația de mediu necesară obținerii Acordului de Mediu. Contractul pentru finalizarea Studiului de Fezabilitate are o valoare de aproximativ 81 milioane de lei, fără TVA, și a fost atribuit companiei Consitrans. Durata contractuală este de 24 de luni, calculată de la începerea activităților, în septembrie 2024. Lungimea traseului a fost modificată pe parcursul elaborării documentației. În etapele anterioare, CNIR indica o lungime estimată de 162,5 km pentru sectorul Brașov - Bacău, față de cei 174 km aferenți actualei lotizări. A13 Brașov-Bacău va avea 15 noduri rutiere și conexiuni cu alte autostrăzi Pe întregul traseu al Autostrăzii A13 Brașov - Bacău sunt prevăzute 15 noduri rutiere, distribuite în mod egal între cele trei județe traversate: câte cinci noduri în Brașov, Covasna și Bacău. La capătul dinspre Brașov, A13 se va conecta cu viitoarea Autostradă Sibiu - Făgăraș - Brașov printr-un nod de mare viteză prevăzut în zona Codlea. La celălalt capăt, în zona Răcăciuni, autostrada va asigura conexiunea cu A7 - Autostrada Moldovei. Amplasarea nodurilor: • Județul Brașov (5 noduri): nod rutier de conexiune cu A3 Ploiești-Brașov (nod tip treflă cu viteza de proiectare de 80 km/h), Bod (DN13), Sânpetru (DJ 103), Hărman (DN 11), Prejmer (DN 10); • Județul Covasna (5 noduri): Sfântu Gheorghe (DJ 103B/DN 12F), Moacșa (DN11), Târgu Secuiesc Vest (DN 11), Târgu Secuiesc Nord (DN 11C), Lemnia (DN 11); • Județul Bacău (5 noduri): Hârja (DN 11), Onești Vest (DN 11), Onești Nord (DN 11), Răcăciuni (DN 2), nod rutier de conexiune cu Autostrada A7 Focșani-Bacău (viteză de proiectare 80 km/h). Parcările de scurtă durată și spațiile de servicii vor fi amenajate în zona localităților Hălchiu, Hărman, Prejmer, Reci, Boroșneu Mare, Catalina, Lemnia, Oituz, Târgu Trotuș, Gura Văii și Orbeni. Totodată, pe traseul Autostrăzii A13 Brașov-Bacău (174 km) vor fi amenajate trei Centre de Întreținere și Coordonare (CIC), respectiv trei puncte de sprijin. Prin realizarea A13 Brașov-Bacău va fi creată o nouă conexiune rutieră de mare capacitate peste Carpați între Transilvania și Moldova. Proiectul face parte din coridorul de conectivitate "Carpatia" și este inclus în Planul Investițional al României pentru perioada 2021-2030. {youtube}https://www.youtube.com/watch?v=drmE3QFbpnM&t=1s{/youtube}
STRABAG România a fost desemnată pentru proiectarea și execuția lucrărilor la trei structuri feroviare importante din nord-vestul țării, administrate de Compania Națională de Căi Ferate CFR SA. Proiectele includ reabilitarea și consolidarea a două viaducte de pe linia CF 422 Salva - Vișeu de Jos, la km 28+240 și km 47+179, precum și înlocuirea podului feroviar de la km 111+810, pe linia CF 412 Apahida - Baia Mare. Pentru cele trei obiective, documentațiile de atribuire indicau valori estimate cumulate de aproximativ 124,8 milioane de lei, fără TVA. "Lucrările vor acoperi întregul proces, de la proiectare până la execuție, și vor contribui la creșterea siguranței infrastructurii, la eliminarea unor puncte vulnerabile și la îmbunătățirea condițiilor de circulație feroviară. Prin aceste proiecte, continuăm să ne punem expertiza în serviciul modernizării infrastructurii feroviare și al dezvoltării pe termen lung a regiunii", a precizat STRABAG România. Două viaducte de pe linia Salva - Vișeu de Jos intră în reabilitare Primele două proiecte sunt amplasate pe linia CF 422 Salva - Vișeu de Jos. În cadrul contractului, STRABAG beneficiază de susținerea STRABAG Rail, în calitate de terț susținător, iar Baicons Impex este terț susținător și subcontractant. Viaductul de la km 28+240 este situat între stațiile Fiad și Dealul Ștefăniței, în extravilanul comunei Romuli, județul Bistrița-Năsăud. Soluția tehnică prevăzută în documentația licitației include repararea și consolidarea viaductului prin cămășuire cu beton. Extradosul bolților va fi decopertat, zonele cu beton degradat vor fi reparate, iar bolțile și pilaștrii vor fi consolidați prin cămășuire cu beton armat. Vor fi refăcute cuva, hidroizolația, timpanele și refugiile, iar cadrul șine-traverse va fi înlocuit cu șine S60 și traverse din beton. Sunt prevăzute, de asemenea, realizarea unui parapet nou, refacerea sferturilor de con și amenajarea albiei pe câte 20 de metri în amonte și aval. Pragul de fund din gabioane va fi refăcut și protejat cu beton. Valoarea estimată a contractului pentru acest viaduct a fost de 30,85 milioane de lei fără TVA. Cel de-al doilea viaduct este amplasat la km 47+179, între stațiile Săcel și Iza, în județul Maramureș. În acest caz, lucrările includ cămășuirea locală cu beton și consolidarea cu beton armat a bolților și pilaștrilor, precum și intervenții asupra parapetului, timpanelor, cuvei și hidroizolației. Va fi înlocuit cadrul șine-traverse, vor fi refăcute scările de pe taluz, terasamentele de la capetele viaductului și prisma de piatră spartă, iar albia va fi amenajată pe 20 de metri în amonte și aval. Valoarea estimată a contractului pentru cel de-al doilea viaduct a fost de 35,35 milioane de lei fără TVA. Pentru fiecare dintre cele două viaducte, documentația stabilește o perioadă de implementare de 81 de luni, care include 6 luni pentru proiectare și autorizare, 11 luni pentru execuția efectivă, minimum 60 de luni garanție și 4 luni pentru activitățile ulterioare recepției finale. Pod metalic nou de 162 de metri pe linia Apahida - Baia Mare Cel mai mare dintre cele trei proiecte vizează podul de la km 111+810 al liniei CF 412 Apahida - Baia Mare. STRABAG va înlocui structura existentă cu un pod metalic nou, cu o lungime de 162 de metri, alcătuit din trei deschideri de câte 54 de metri. În cadrul contractului, antreprenorul general beneficiază de susținerea STRABAG Rail, în calitate de terț susținător, iar Baicons Impex, San Electroterm Grup, Energosteel Art și Züblin România sunt subcontractanți. Conform soluției prevăzute de CFR, noul pod va avea tabliere de tip grindă cu zăbrele, cu calea jos, și va fi construit într-un amplasament alăturat, în amonte față de podul actual. Noua cale va utiliza șină tip 60 și traverse din beton, în cuvă de beton. Numărul infrastructurilor va fi redus la patru - două culee și două pile -, acestea urmând să fie fundate indirect pe coloane forate. Soluția a fost aleasă astfel încât să limiteze impactul asupra circulației feroviare. Construcția noii structuri poate fi realizată cu o închidere a liniei de numai 24 de ore, necesară pentru racordarea căii ferate la capetele variantei de traseu pe care va fi executat noul pod. Documentația mai arată că traseul nou se dezvoltă în zona unei variante mai vechi a căii ferate, ceea ce limitează amploarea lucrărilor de terasamente. În plus, noile infrastructuri fundate indirect nu vor mai fi expuse în timp fenomenului de afuiere din amplasament. Valoarea estimată a contractului a fost de 58,61 milioane de lei fără TVA. Contractul aferent podului are o durată totală prevăzută de 82 de luni, incluzând 6 luni pentru proiectare și autorizare, 12 luni pentru execuția lucrărilor, minimum 60 de luni garanție și 4 luni pentru activitățile de după aprobarea recepției finale. Proiectul face parte dintr-o procedură mai amplă lansată de Sucursala Regională CF Cluj pentru două poduri de pe linia CF 412 Apahida - Baia Mare. Aceasta mai prevede reabilitarea unui al doilea pod pe acest traseu, la km 48+826, lucrările fiind adjudecate de asocierea GDO Mov Impex (lider) - Infra System Proiect - Omega Cert Sistem - Procontrans Cai Ferate, care a câștigat licitația cu o ofertă de 5,83 milioane de lei (fără TVA). Studiile de fezabilitate pentru toate cele 4 structuri atribuite au fost elaborate de compania Consis Proiect.
Lucrările de construcție a Secțiunii 3 Cornetu - Tigveni a Autostrăzii Sibiu - Pitești (A1) au ajuns la un stadiu fizic de 17,35%, asocierea Webuild SPA - Tancrad având mobilizați în șantier 1.000 de muncitori și 512 utilaje și echipamente. Constructorii execută în prezent excavații, consolidări, umpluturi și lucrări la structuri pe aproximativ 30% din șantier, respectiv pe sectoarele pentru care au fost emise autorizații de construire. Extinderea lucrărilor pe întreaga lungime a Secțiunii 3, de 37,4 km, este condiționată de obținerea Acordului Revizuit de Mediu. Constructorii au transmis documentele necesare, iar CNAIR a depus, la 12 august 2026, la Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP), documentația necesară pentru obținerea acordului. "După finalizarea tuturor procedurilor de revizuire a Acordului de Mediu, Ministerul Transporturilor trebuie să elibereze urgent autorizațiile de construire pe toate sectoarele acestui șantier, în lungime de 37,4 km", a transmis Cristian Pistol, directorul general al CNAIR SA. Pe traseul Cornetu-Tigveni sunt prevăzute un tunel, 55 de structuri - viaducte și poduri - și două noduri rutiere. Lucrări la 14 dintre cele 55 de structuri În prezent, echipele Webuild - Tancrad lucrează la 14 dintre cele 55 de structuri prevăzute în proiect, unde stadiile fizice sunt cuprinse între 51% și 93%. Operațiunile în desfășurare includ lucrări de armare, betonare și cofrare a plăcii de suprabetonare, așternerea hidroizolației, asamblarea tablierelor metalice, precum și instalarea liselor și a aparatelor de reazem. La ecoductul Călinești sunt în execuție excavații, lucrări de armare, cofrare și betonare a fundațiilor și elevațiilor, umpluturi în spații înguste și lucrări de hidroizolație. Unul dintre punctele majore ale șantierului este Tunelul Poiana, cu o lungime de 1.780 de metri, prezentat de CNAIR drept cel mai lung tunel rutier cu galerie dublă din România. În această zonă continuă lucrările pregătitoare pentru realizarea platformei pe care va fi montată instalația TBM (Tunnel Boring Machine). Contractul pentru construcția Secțiunii 3 Cornetu-Tigveni are o valoare de 5,32 miliarde lei, fără TVA, și este finanțat prin Programul Transport. Secțiunile 2 și 3 traversează zona montană a Autostrăzii Sibiu-Pitești Secțiunile 2 și 3 reprezintă cele mai complexe tronsoane montane ale Autostrăzii Sibiu - Pitești, fiind proiectate să traverseze Munții Carpați printr-o succesiune de tuneluri, poduri și viaducte. Pe Secțiunea 2 Boița - Cornetu, în lungime de 31,33 km, a fost străpunsă, la 20 iulie 2026, galeria aferentă sensului Sibiu - Pitești a Tunelului Boița 1. Acesta a devenit, potrivit secretarului de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Irinel Ionel Scrioșteanu, al treilea tunel străpuns pe Autostrada Sibiu - Pitești, după cele de la Curtea de Argeș și Robești. Tunelul Boița 1 este alcătuit din două galerii, cu lungimi de 264 de metri și, respectiv, 247 de metri. La momentul anunțului, în galeria din dreapta, aferentă sensului Pitești-Sibiu, mai erau de excavat aproximativ 150 de metri. Contractul aferent Secțiunii 2 prevede realizarea a 31,33 km de autostradă, 49 de poduri și viaducte și șapte tuneluri, cu lungimi individuale cuprinse între 250 și 1.590 de metri și o lungime cumulată de circa 5 km. Tot aici este prevăzut un ecoduct în zona localității Lazaret, cu o lungime de 210 metri, care va traversa râul Olt, calea ferată și DN7. Antreprenor general pe secțiunea 2 este asocierea Mapa-Cengiz. "În total avem de executat 9 tuneluri pe autostrada Sibiu - Pitești, 5 sunt în lucru iar primul dintre acestea, cel de pe secțiunea 4 Tigveni - Curtea de Argeș, va fi dat în trafic în această toamnă împreună cu 10 Km de autostradă", a transmis Irinel Ionel Scrioșteanu. Autostrada Sibiu - Pitești va avea o lungime totală de 122,11 km și va face parte din Coridorul 4 Pan-european, care traversează România de la est la vest, între Portul Constanța și punctul de trecere a frontierei de la Nădlac.
Lucrările de modernizare a DJ 102I, care va asigura o nouă conexiune rutieră între Valea Doftanei și județul Brașov, continuă pe mai multe fronturi, cu un progres de 26%-27% pe sectorul din Prahova. La nivelul întregului proiect, stadiul fizic a ajuns la aproximativ 23% la data de 25 august 2026. Traseul modernizat are o lungime de 25,63 km. Antreprenorul general, compania Construcții Erbașu , are mobilizate în șantier aproximativ 130 de persoane și 27 de utilaje, echipele fiind implicate în lucrări de consolidare și realizarea structurilor necesare modernizării traseului montan. Potrivit Consiliului Județean (CJ) Prahova, în această perioadă se execută lucrări la zidurile de debleu și rambleu, gabioane, umpluturi în spatele zidurilor și podețe. Sunt în lucru, printre altele, elevațiile 5, 6, 14, 16, 17 și 21, precum și umpluturile aferente elevațiilor 10, 11 și 12. "Avem 26-27% progres pe sectorul din Prahova și lucrări deschise simultan în mai multe puncte. Este un proiect dificil, într-o zonă montană care presupune multe lucrări de consolidare și structuri de sprijin. Important este să menținem ritmul și mobilizarea din șantier. DJ 102I este o investiție strategică pentru Prahova, pentru Valea Doftanei și pentru legătura județului nostru cu Brașovul", a declarat Virgiliu-Daniel Nanu, președintele CJ Prahova, care a verificat în teren evoluția lucrărilor și nivelul de mobilizare de pe șantier. Modernizarea DJ 102I va crea o nouă conexiune rutieră între Valea Doftanei și județul Brașov. Investiția are un rol important atât pentru îmbunătățirea mobilității locuitorilor, cât și pentru dezvoltarea turistică a zonei montane. Totodată, noua legătură este proiectată să contribuie la conturarea unei alternative de circulație pe relația Prahova-Brașov, oferind o nouă opțiune rutieră între cele două județe. Proiectul vizează transformarea DJ 102I într-un drum modern, adaptat cerințelor actuale de trafic și siguranță rutieră. Printre principalele lucrări prevăzute se află realizarea unei structuri rutiere complet modernizate, amenajarea unei platforme de 8 metri, cu două benzi de circulație, execuția de acostamente și rigole pentru drenaj eficient, construirea de poduri și podețe noi, modernizarea acceselor și amenajarea de parcări. Valoarea totală actualizată a investiției se ridică la 431,5 milioane de lei (circa 85 milioane de euro). Contractul de proiectare și execuție a fost atribuit în martie 2023 companiei Construcții Erbașu, la o valoare inițială de 312,87 milioane de lei, fără TVA, valoare majorată ulterior la aproximativ 333,12 milioane de lei, fără TVA. Proiectul este finanțat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin Compania Națională de Investiții (CNI), CJ Prahova și CJ Brașov. Proiectant general este compania Grafic Tends, iar dirigenția de șantier este asigurată de Baseli Drum Construct.
Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a primit 6 oferte de participare la licitația pentru contractarea serviciilor de consultanță și supervizare aferente proiectării și execuției lucrărilor de reabilitare a Lotului 3 al liniei feroviare Craiova - Drobeta-Turnu Severin - Caransebeș, parte a Coridorului Orient/Est-Mediteraneean. Valoarea estimată a contractului ajunge la 45,43 milioane de lei fără TVA (circa 9 milioane de euro), cu posibilitatea extinderii până la aproape 54 milioane de lei, prin achiziția unor servicii complementare. Cele 6 oferte au intrat în etapa de evaluare, ce are termenul-limită stabilit la data de 19 octombrie 2026, ora 18:00. Contractul vizează serviciile de consultanță și supervizare pentru tronsonul Igiroasa (Cap Y) - Drobeta-Turnu Severin (Cap X), între km 331+000 și km 362+632, inclusiv legăturile cu stațiile Prunișor și Drobeta Marfă, stația CF Drobeta Marfă și racordul CF Dudașu. Finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile, bugetul de stat și alte surse legal constituite. Sectorul vizat are o lungime totală de aproximativ 41,2 km, incluzând traseul principal și racordurile feroviare conexe, precum și tunelul de la Balota, cu o lungime de 6,2 km. Tabloul complet al participanților la licitație 1. Activ Proiectare Infrastructură, având ca terți companiile Topo Design Solutions, Altinok Müşavirlik Mühendislik AŞ și Altaş Altyapi Uluslararasi Mühendislik Müşavirlik AŞ, precum și ca subcontractant compania Metroul; 2. Baicons Impex , având ca subcontractant compania Vio-Top ; 3. TPF Inginerie , având ca terți companiile TPF Getinsa Euroestudios SL și TPF Spolka Z Ograniczona Odpowiedzialnoscia; 4. Asocierea Safege SAS (lider) - IRD Engineering ; 5. Asocierea Peyco Proyectos, Estudios y Construcciones, SA (lider) - K-Box Construction Design - Sondeos Estructuras y Geotecnia SL; 6. Asocierea Ventra Project Management (lider) - Utiber Közúti Beruházó Kft., având ca terț compania Project Biro Utiber doo Novi Sad. Contract de supervizare pe o perioadă de peste 16 ani Serviciile ce urmează să fie contractate vor acoperi întreg ciclul de implementare a proiectului, de la etapa de proiectare și până la expirarea perioadei de garanție a lucrărilor. Durata totală estimată a contractului este de 195 de luni, respectiv peste 16 ani, din care 12 luni pentru proiectare, 60 pentru execuția lucrărilor, 120 de luni pentru perioada de garanție și notificare a defectelor și 3 luni pentru închiderea contractului și recepția finală. Supervizorul va avea responsabilitatea monitorizării proiectării și execuției lucrărilor, verificării respectării obligațiilor contractuale privind termenele, costurile și calitatea lucrărilor, precum și urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice și europene. FCC Construccion, desemnată pentru Lotul 3. Rezultatul licitației a fost contestat CFR SA a desemnat FCC Construccion SA drept câștigătoare a licitației pentru proiectarea și execuția lucrărilor de reabilitare a Lotului 3 Igiroasa (cap Y) - Drobeta-Turnu Severin (cap X), cu o ofertă de 5,16 miliarde de lei fără TVA. Procedura de atribuire a fost însă contestată de asocierea condusă de constructorul turc Dogus. Alături de FCC Construccion SA figurează grupurile Siemens Mobility GmbH și Sener Mobility (terți susținători), precum și subcontractorii Consis Proiect, Danavi, Geologic Site, Elektra Invest, Eckon CEI, Gauss, Fortis Tamesis Group, Siemens Mobility, Elsitel Elektromekanik İnşaat Proje Ticaret ve Sanayi AS, 3TI Progetti Italia - Ingegneria Integrata SPA, Salubris Waste Management, Alstom Transport SA, Kontron Transportation GmbH și Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan". Linia de cale ferată Craiova - Drobeta-Turnu Severin - Caransebeș este parte a Coridorului Est/ Mediteranean și are o lungime totală de 226,16 km. Studiul de fezabilitate aferent proiectului a fost elaborat de asocierea Italferr SPA - ISPCF SA - Italrom Inginerie International.
Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a anunțat că au fost finalizate studiile de fezabilitate pentru patru poduri noi peste râul Prut, care vor uni România și Republica Moldova. La începutul acestui an, firma Like Consulting a câștigat contractul pentru elaborarea documentațiilor, valoarea acestuia fiind de 4,4 milioane de lei (fără TVA). Cele 4 noi poduri peste Prut vor fi: Stânca (România) - Costești (Republica Moldova), Bumbăta - Leova, Fălciu - Leca și Răducăneni - Bărboieni. Documentațiile tehnice au fost predate către CNAIR și au intrat în faza de obținere a avizelor și acordurilor necesare. În acest sens, zilele trecute au avut loc mai multe întâlniri interinstituționale de lucru la Consiliile Județene Iași, Botoșani și Vaslui, cu sprijinul președinților Costel Alexe, Valeriu Iftime și Ciprian Ionuț Trifan. La discuții au participat reprezentanții instituțiilor responsabile de avizarea documentațiilor. În cadrul acestor întâlniri a fost prezentat stadiul actual al fiecărui proiect, s-au identificat punctual avizele rămase de obținut, au fost clarificate solicitările formulate de fiecare autoritate și s-au stabilit acțiunile necesare pentru finalizarea procedurilor de avizare. Trei din cele patru studii de fezabilitate se află în etapa finală de avizare și obținere a PUZ-urilor conform cerințelor certificatelor de urbanism, cu excepția podului peste Prut de la Stânca (RO) - Costești (MD) pentru care nu este necesară documentația tip PUZ și care a intrat direct în etapa de avizare pentru aprobare SF. "Încă de la începutul mandatului de secretar de stat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, am prioritizat și conectivitatea la granița cu Republica Moldova, iar aceste 4 noi poduri rutiere peste Prut fac parte din strategia de dezvoltare în care ținta este ca fiecare dintre cele 11 raioane ale Republicii Moldova care au graniță la Prut să aibă cel puțin un pod rutier către România. Vă readuc aminte faptul că, la acest moment, construim primul pod rutier la nivel de autostradă între România și Republica Moldova de la Ungheni (RO) - Ungheni (MD) după mai bine de 60 ani de la ultimul pod construit, denumit Podul de Flori, care este parte din Autostrada Unirii A8 și, totodată, este cea mai importantă structură de infrastructură de transport construită vreodată peste Prut", a declarat Ionel Scrioșteanu. Secretarul de stat precizează, de asemenea, că a fost finalizată reabilitarea podului Galați - Giurgiulești, prima astfel de intervenție la un pod peste Prut după Revoluție. Totodată, au fost demarate procedurile pentru reabilitarea podurilor Albița - Leușeni, Sculeni (RO) - Sculeni (MD) și Oancea - Cahul. În cazul podului Albița - Leușeni, proiectul prevede demolarea structurii existente și construirea unui pod nou, cu patru benzi, precum și implementarea controlului coordonat bidirecțional în Punctul de Trecere a Frontierei.
Agenția de Cooperare Internațională a Japoniei (JICA) a desfășurat, în perioada 17-19 august 2026, la București, o nouă misiune de monitorizare a lucrărilor la Magistrala 6 de metrou, proiect care va asigura legătura rețelei de transport subteran cu Aeroportul Internațional Henri Coandă - Otopeni. Vizita a vizat evaluarea progresului proiectului cofinanțat prin Acordul de împrumut ROM-P5 și a inclus întâlniri cu autoritățile, constructorii și supervizorul, precum și verificări direct pe șantierele viitoarei magistrale. Delegația JICA, unul dintre finanțatorii strategici ai proiectului M6, a fost condusă de Hiroko Amano, director adjunct în cadrul Diviziei Europa - Departamentul pentru Orientul Mijlociu și Europa. Misiunea a inclus întâlniri de lucru cu reprezentanții Metrorex, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Ministerului Finanțelor și Ambasadei Japoniei în România, precum și cu supervizorul și companiile implicate în realizarea proiectului. La discuții au participat, de asemenea, reprezentanții constructorilor loturilor 1.1 și 1.2, desemnați pentru proiectarea și execuția lucrărilor de rezistență, precum și cei ai Pachetului 2, care include proiectarea și execuția lucrărilor de arhitectură, cale de rulare, instalații electromecanice și instalații de curenți slabi. Agenda misiunii JICA a cuprins atât ședințe de progres, cât și vizite pe șantierele Magistralei 6. Echipa Metrorex, coordonată de directorul general Mariana Miclăuș, a prezentat stadiul implementării, progresele înregistrate până în prezent și etapele care urmează să fie parcurse pentru continuarea proiectului. O componentă distinctă a vizitei a vizat managementul siguranței în construcții. În acest context, reprezentanții JICA au acordat o atenție specială aspectelor privind siguranța în muncă și au organizat un seminar dedicat acestei teme. Lucrările la structura de rezistență au trecut de 72% pe Secțiunea Sud La data de 7 august 2026, Metrorex raporta un grad total de realizare de 72% pentru structura de rezistență a Secțiunii Sud (1 Mai - Tokyo). Pe acest tronson, cele mai avansate stații erau Piața Montreal și Expoziției, ambele cu 84%, urmate de Aeroport Băneasa (83,5%), Gara Băneasa (78%) și Tokyo (74%), în timp ce la Pajura progresul ajunsese la 62%. La conexiunea cu stația existentă 1 Mai, structura era realizată în proporție de 46% pe Linia 1 și 47% pe Linia 2. În paralel, la tunelurile Secțiunii Sud au fost efectuate lucrările obligatorii de mentenanță pentru TBM-urile "Sfânta Maria" și "Sfânta Ana", primul utilaj reluând activitatea la finalul lunii iulie. Antreprenor general pentru Secțiunea Sud este asocierea Alsim Alarko - Makyol, iar supervizorul proiectului, asocierea Padeco Co., Ltd. - Oriental Consultants Global Co., Ltd. - Metroul SA. Secțiunea are un traseu de 6,6 km și, pe lângă stația 1 Mai (existentă), cuprinde 6 stații: Pajura, Expoziției, Piața Montreal, Gara Băneasa, Aeroport Băneasa și Tokyo. Contractul de execuție are valoarea de 1,2 miliarde lei (fără TVA). Lucrările au început în decembrie 2023 și se estimează că vor fi finalizate până în anul 2028. Proiectantul structurii este compania Concept Structure. Circa 40% stadiu la structura Secțiunii Nord La data de 7 august 2026, Metrorex raporta un grad total de realizare de 40% pentru Secțiunea Nord (Tokyo - Aeroport Otopeni). Pe acest tronson, cel mai avansat punct de lucru era stația Ion I.C. Brătianu, cu 71,5%, urmată de Otopeni (51%), Aeroport Otopeni (46%), Paris (26%), Washington și Bruxelles (câte 19%). Secțiunea Nord (Lotul 1.2) are un traseu de 7,6 km și va cuprinde șase stații noi: Washington, Paris, Bruxelles, Otopeni, Ion I.C. Brătianu și Aeroportul Otopeni. Contractul de proiectare și execuție a fost semnat în mai 2023, având valoarea de atribuire de 1,28 miliarde lei (fără TVA). Antreprenor general al lucrărilor pe Secțiunea Nord este asocierea Gülermak Ağir Sanayi Insaat ve Taahhüt AS - Somet SA, iar proiectanți sunt 3TI Progetti și TPF Ingenieria. Proiectarea și execuția Secțiunii Nord a Magistralei 6 sunt finanțate de la bugetul de stat și din fonduri externe rambursabile, prin creditul acordat de JICA - Japan International Cooperation Agency. În ansamblu, proiectul M6 beneficiază de finanțare guvernamentală, europeană și japoneză. Finalizarea proiectului: cel mai devreme la sfârșitul anului 2028 Magistrala 6 va asigura legătura rețelei de metrou din București cu Aeroportul Internațional Henri Coandă, printr-un traseu de 14,2 km între stația 1 Mai și aeroport. Proiectul include 14,2 km de cale dublă, 12 stații moderne și 12 trenuri noi. Deși termenul contractual inițial pentru anumite loturi viza anul 2027, estimările actualizate indică faptul că întreaga magistrală ar putea fi operațională cel mai devreme către finalul anului 2028. Șantierele continuă să genereze restricții semnificative pe DN1 și Bulevardul Expoziției, afectând considerabil timpii de deplasare la intrarea în Capitală. {youtube}https://www.youtube.com/watch?v=jbrGMT6d38U{/youtube}
Asocierea Maristar Com (lider) - Viarom Construct , cu subcontractanții Infranova Soluții Tehnice în Construcții, Studio Corona SRL Civil Engineering, Vertatel International și Planexe Design, a fost desemnată câștigătoare a contractului pentru consolidarea și modernizarea Podului Băneasa, din București. Lucrările au o valoare de atribuire de 19,5 milioane de lei (circa 4 milioane de euro), fără TVA, și o durată de implementare de 20 de luni. Potrivit DALI, elaborate de Be Home Concept, vor fi realizare lucrări de consolidare a infrastructurii și de înlocuire a suprastructurii, asigurând o durată de exploatare a podului de minimum 50 de ani, cu condiția realizării lucrărilor de întreținere curente și periodice. Cu acest contract, Administrația Străzilor București a finalizat procedurile de atribuire pentru cele 3 dintre cele mai importante pasaje din Capitală, aflate în risc seismic: Pasajul Lujerului, Pasajul Bucur Obor și Podul Băneasa. Pentru contractul privind consolidarea și reabilitarea Pasajului Lujerului, constructor a fost selectată asocierea Bog'Art (lider) - Straco Holding , având ca terți susținători companiile Dineng Dev, Artehnis și Feza Taahhut AS, și ca subcontractanți societățile Proiect-Construct Regiunea Transilvania, 3TI Progetti Italia - Ingegneria Integrata SPA, Way Research, Invest Servicii Comerciale, Vertatel International și Brenneka Install . Contractul are valoarea de 187 milioane de lei (fără TVA) și o durată de implementare de 36 de luni (3 luni pentru proiectare și 33 pentru execuție). Vor fi executate lucrări de intervenții specifice pe o suprafață totală de aproape 25.000 mp, din care 15.500 mp parte carosabilă. Potrivit DALI, elaborate de Be Home Concept (proiectant general) și East Water Drillings (proiectant de specialitate), vor fi realizare reparații la infrastructură, în timp ce suprastructura va fi schimbată parțial, aproximativ 70% din grinzi fiind degradate. În cazul Pasajului Bucur Obor, contractul, în valoare de 109 milioane de lei, a fost atribuit asocierii Concelex - X-Way Infrastructure, cu subcontractanții Zoork , Vertatel International, Quadratum Architecture , AUA Tech Support și Urban Scope . Proiectul prevede lucrări de intervenții specifice pe o suprafață totală de aproape 24.840 mp. Potrivit DALI, elaborate de Be Home Concept (proiectant general) și East Water Drillings (proiectant de specialitate), vor fi realizate lucrări de consolidare a infrastructurilor și înlocuire a suprastructurii. Contractul prevede atât elaborarea proiectului tehnic, cât și execuția lucrărilor de modernizare și consolidare structurală. Durata de implementare estimată pentru Pasajul Obor este de 27 de luni (3 luni pentru proiectare și 24 pentru execuție).
Guvernul a aprobat Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030, document care stabilește drept prioritate absolută recuperarea accelerată a restanțelor la reînnoirea rețelei CFR, creșterea vitezelor de circulație și îmbunătățirea competitivității transportului feroviar. Miza este una majoră: în 2025, nu mai puțin de 9.753 km de linii curente și directe, respectiv 72,56% din total, erau scadenți la reînnoire, față de 5.596 km în 2010 și numai 1.364 km în 1990. În același timp, finanțarea infrastructurii feroviare în perioada 2021-2025 a acoperit doar 45,76% din necesarul estimat, iar subfinanțarea s-a reflectat în extinderea restricțiilor de viteză și în pierderea de trafic: în 2025, transportul feroviar de marfă era cu aproape 23% sub nivelul din 2021, iar traficul de călători cu peste 2% mai redus. Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030 conturează, astfel, un portofoliu amplu de investiții în modernizarea, electrificarea și reînnoirea rețelei CFR. Printre proiectele cu cel mai ridicat grad de maturitate, care au contract semnat sau lucrările sunt în curs, se află CF Brașov - Sighișoara, Simeria - Gurasada - km 614, Cluj-Napoca - Episcopia Bihor și Caransebeș - Timișoara - Arad. În paralel, documentul prioritizează alte 20 de proiecte, cu o lungime cumulată de aproape 2.587 km. Strategia elaborată de Compania Națională de Căi Ferate CFR SA pentru intervalul 2026-2030 pune accent pe recuperarea restanțelor de reînnoire și pe continuarea proiectelor majore de modernizare a rețelei feroviare. O categorie distinctă este formată din proiectele incluse în așa-numitul "scenariu de referință" al programului investițional. Potrivit strategiei, acestea sunt investiții pentru care implementarea a fost deja stabilită prin contracte de execuție sau proiectare și execuție ori pentru care lucrările sunt deja în curs. CFR consideră că aceste proiecte au ajuns într-un stadiu suficient de avansat încât anularea sau amânarea lor să nu mai reprezinte o alternativă sustenabilă economic. Proiecte feroviare de aproape 8 miliarde euro în scenariul de referință Cele șapte proiecte incluse în scenariul de referință însumează 678,8 km de cale ferată și au un cost total estimat la aproximativ 7,99 miliarde de euro, inclusiv TVA. Cel mai mare proiect din punct de vedere valoric este Simeria - Gurasada - km 614, cu o lungime de 141,2 km și un cost estimat de 2,25 miliarde euro cu TVA. Lucrările fac parte din reabilitarea liniei Curtici - Simeria pentru circulația trenurilor cu viteze de până la 160 km/h. Pentru faza a doua a tronsoanelor km 614 - Gurasada și Gurasada - Simeria, strategia mai prevede un necesar de finanțare de circa un miliard de lei în perioada 2026-2028. Un alt proiect major este Brașov - Sighișoara, cu o lungime de 112,6 km și o valoare estimată de 1,83 miliarde de euro cu TVA. Proiectul urmărește reabilitarea liniei pentru viteze maxime de 160 km/h, iar pentru intervalul 2026-2030 strategia indică un necesar de finanțare de circa 3,9 miliarde lei. Proiectele Cluj - Episcopia Bihor și Caransebeș - Arad, evaluate la peste 3,5 miliarde euro Pe relația Cluj-Napoca - Episcopia Bihor Frontieră, CFR are în vedere modernizarea și electrificarea a 160 km de cale ferată, investiția fiind evaluată la aproximativ 1,78 miliarde euro cu TVA. Strategia include, pentru 2026, un necesar de 2,53 miliarde lei pentru electrificarea și reabilitarea acestui tronson. La rândul său, proiectul Caransebeș - Timișoara - Arad vizează modernizarea și dublarea unei linii de 155 km și are o valoare estimată de aproape 1,78 miliarde euro cu TVA. Pentru lucrările programate în perioada 2026-2030, necesarul de finanțare prezentat în strategie este de circa 5,72 miliarde lei, cele mai mari alocări fiind prevăzute în anii 2026-2028. Tot în scenariul de referință sunt incluse Videle - Giurgiu, cu lucrări de reînnoire și electrificare pe 67 km, evaluate la 134,5 milioane de euro cu TVA, precum și Constanța - Mangalia, unde sunt prevăzute reînnoirea, electrificarea și dublarea parțială a 43 km, la un cost estimat de 146,4 milioane de euro. Pentru București - Constanța, strategia indică o valoare estimată de 77,1 milioane de euro cu TVA în tabelul scenariului de referință. Separat, pentru proiectul de reabilitare aferent împrumutului JBIC ROM-P3/2001 sunt prevăzute circa 210,4 milioane de lei în perioada 2026-2030. Craiova - Dr. Turnu Severin - Caransebeș, necesar de finanțare de peste 21 miliarde lei Unul dintre cele mai importante proiecte avute în vedere pentru următorii ani este modernizarea liniei Craiova - Drobeta Turnu Severin - Caransebeș, parte a Coridorului Orient/Est-Mediteranean. Proiectul presupune modernizarea și dublarea parțială a aproximativ 234 km de cale ferată și se află pe poziția a opta în lista investițiilor prioritizate pe rețeaua primară. Necesarul de finanțare indicat de CFR pentru perioada 2026-2030 este de aproximativ 21,4 miliarde lei, distribuit astfel: 2,7 miliarde lei în 2026, peste 3 miliarde lei în 2027, 4,36 miliarde lei în 2028, 4,75 miliarde lei în 2029 și 6,56 miliarde lei în 2030. CFR prioritizează încă 20 de proiecte pe aproape 2.600 km de cale ferată Pe lângă investițiile deja avansate, strategia stabilește o listă de 20 de proiecte feroviare prioritare, selectate printr-o analiză multicriterială. Criteriile folosite sunt eficiența economică, cu o pondere de 35%, conectivitatea strategică, cu 25%, reducerea emisiilor de carbon, cu 20%, utilizarea duală a infrastructurii, cu 15%, și maturitatea pregătirii proiectului, cu 5%. Pe primul loc se află CF București - Craiova, unde este propusă modernizarea a 209 km, urmată de Ploiești Triaj - Focșani, cu 143 km, și de Predeal - Brașov, cu 27 km. Lista mai include: • Teiuș - Câmpia Turzii: modernizare, 51 km; • Ilva Mică - Apahida: modernizare, 119 km; • Port Constanța - Palas: modernizare și dublare, 180 km; • Giurgiu Frontieră - București: modernizare și electrificare, 99 km; • Craiova - Drobeta Tr. Severin - Caransebeș: modernizare și dublare parțială, 234 km; • Complexul Feroviar București: modernizare, electrificare și dublare, 600 km; • Câmpia Turzii - Cluj-Napoca: modernizare, 51 km; • Focșani - Roman: modernizare, 147 km; • Pașcani - Iași - Ungheni: modernizare și electrificare parțială, 97 km; • Buzău - Făurei: reînnoire, 40 km; • Craiova - Calafat: modernizare și electrificare, 107,8 km; • Pașcani - Suceava - Dărmănești: modernizare, 71 km; • Timișoara - Stamora Moravița Frontieră: modernizare și electrificare, 56 km; • Roman - Pașcani: modernizare, 41 km; • Suceava - Ilva Mică: modernizare, 191 km; • Făurei - Fetești, reînnoire, 89 km; • Dărmănești - Vicșani Frontieră: modernizare și electrificare, 34 km. În total, cele 20 de proiecte însumează 2.586,8 km. Strategia nu stabilește termene ferme pentru toate proiectele Documentul CFR prezintă în principal necesarul de finanțare și eșalonarea bugetelor pentru perioada 2026-2030, fără a indica în toate cazurile o dată contractuală exactă pentru finalizarea fiecărei investiții. În cazul unor proiecte, însă, calendarul financiar oferă indicii privind durata de implementare. Calendarul financiar arată că pentru faza a doua Curtici - Simeria sunt prevăzute alocări în intervalul 2026-2028, în timp ce pentru Brașov - Sighișoara, Caransebeș - Timișoara - Arad și Craiova - Drobeta Turnu Severin - Caransebeș sunt programate sume inclusiv în 2030. Eșalonarea finanțării nu echivalează însă, în lipsa unei mențiuni explicite, cu termenul contractual de finalizare a lucrărilor. Pentru proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), strategia menționează că acordurile contractuale luate în calcul au termen de implementare 30 august 2026. Mențiunea este una generală privind portofoliul PNRR și nu reprezintă automat termenul de finalizare al tuturor proiectelor feroviare incluse în strategie. 13,5 miliarde de lei pentru reînnoirea infrastructurii feroviare în următorii 5 ani Dincolo de marile proiecte de modernizare, recuperarea accelerată a restanțelor privind reînnoirea infrastructurii feroviare devine "prioritatea zero" a CFR pentru perioada 2026-2030. Situația tehnică a rețelei justifică amploarea programului: în 2025, aproximativ 9.753 km de linii de cale ferată, reprezentând 72,56% din total, ajunseseră la scadență pentru lucrări de reînnoire, față de 5.596 km în 2010 și 1.364 km în 1990. Programul urmărește readucerea infrastructurii degradate la parametrii tehnici proiectați și, implicit, eliminarea treptată a restricțiilor generate de starea căii. Pentru recuperarea acestor restanțe, Strategia estimează un necesar de finanțare de 13,47 miliarde lei în următorii cinci ani. Efortul financiar este programat să crească progresiv, de la aproximativ 891 milioane de lei în primul an, la 1,65 miliarde lei în anul al doilea, 2,52 miliarde lei în anul al treilea, 3,52 miliarde lei în anul al patrulea și 4,88 miliarde lei în anul al cincilea. În Strategie, reînnoirea și modernizarea sunt tratate ca tipuri distincte de intervenție și pot fi ușor confundate. Reînnoirea înseamnă, în esență, readucerea infrastructurii existente la parametrii pentru care a fost proiectată. Strategia o definește chiar astfel: "Reînnoirea infrastructurii feroviare (readucerea la parametrii proiectaţi)" și îi acordă prioritatea 0. Aici intră înlocuirea elementelor uzate/ degradate ale infrastructurii, astfel încât să fie eliminate restricțiile și să poată fi din nou utilizate performanțele proiectate ale liniei. Modernizarea, în schimb, presupune creșterea performanțelor față de situația existentă/ proiectată anterior: de exemplu, creșterea vitezei proiectate, electrificare, dublarea liniei, instalații și sisteme moderne etc. Strategia face explicit diferența, arătând separat "creșterea vitezei proiectate a infrastructurii, în cadrul acțiunilor de modernizare", asociată inclusiv cu dublarea liniilor și introducerea BLA (Bloc de Linie Automat) unde este cazul.
Consiliul Județean Covasna a primit 8 oferte de participare la licitația pentru reabilitarea și modernizarea DJ 114 Sânzieni - Lemnia, investiție cu o valoare estimată de 130,47 milioane de lei (circa 26 milioane de euro), fără TVA. Printre companiile înscrise în competiția pentru contract se află companii de top , precum Strabag , Citadina 98 , Geiger România , Swietelsky și Viarom Construct , potrivit informațiilor disponibile pe SEAP. Proiectul vizează modernizarea unui sector de aproximativ 20 km și include, pe lângă lucrările rutiere și de poduri, piste pentru biciclete, trotuare, iluminat inteligent, stații de încărcare pentru vehicule electrice și sisteme de monitorizare a traficului. Cele 8 oferte participante la licitație se află încă în etapa de evaluare, al cărei termen a fost prelungit. Acestea au fost depuse de: 1. Strabag, având ca subcontractanți companiile Patrik Silva, Connexion Group, Montrepcom, Züblin România , Manro, Muzeul Județean Mureș și Integrated Engineering Systems; 2. Diferit AG, având ca subcontractanți companiile Egas, Altimate, Construcții Feroviare Mureș, Muzeul Secuiesc al Ciucului, Agisfor, Electro-Aparataj și Diferit; 3. Asocierea Citadina 98 (lider) - Valdek Impex - Drum Asfalt, având ca subcontractanți companiile Electroconstrucția Elco, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Flash Lighting Services, Montrepcom și Construcții Feroviare Mureș; 4. Asocierea ING Service (lider) - Euro Strada, având ca subcontractanți companiile Montrepcom, Construcții Feroviare Mureș, Tigra-Will, Muzeul Secuiesc al Ciucului și Green Regard Tech; 5. Asocierea Geiger Brașov (lider) - Geiger Transilvania - Drumuri și Poduri Covasna, având ca subcontractanți companiile Aloton, Electric Light Expert, Pro Hart Group, Patrik Silva, Arheosib Consulting și Construcții Feroviare Mureș; 6. Asocierea Transilvania Grand Construct (lider) - Frasinul , având ca subcontractanți companiile Electro-Aparataj, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Dianova Instal și PIM Corporation; 7. Asocierea Swietelsky Construct (lider) - Viarom Construct - Swietelsky Magyarorszag Kft, având ca subcontractanți companiile Sanel, Montrepcom, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni și Aloton; 8. Asocierea Autoprima Serv (lider) - Miracons - Kronstarr Bau Company - CML.RO, având ca subcontractanți companiile San Electroterm Grup, Gazmind, Acormed, Construcții Feroviare Mureș, Arheosib Consulting și Terra Silva. Aproximativ 20 km de drum județean vor fi modernizați Contractul vizează reabilitarea și modernizarea unei porțiuni de aproximativ 20 km din DJ 114, obiectivul principal fiind creșterea viabilității și siguranței sectorului rutier. Lucrările vor include sporirea capacității portante a drumului, îmbunătățirea sistemului de scurgere a apelor și instalarea semnalizării rutiere conform normelor în vigoare. Proiectul prevede, totodată, amenajarea intersecțiilor cu rețelele rutiere existente, a celor cu drumurile și accesele agricole, precum și modernizarea acceselor către proprietăți. O componentă importantă o reprezintă reabilitarea și modernizarea lucrărilor pentru evacuarea apelor, inclusiv a podurilor și podețelor. Investiția mai cuprinde amenajarea de parcări, trotuare, piste pentru biciclete, stații de autobuz și spații verzi. Modernizarea DJ 114 include și o componentă consistentă de infrastructură inteligentă. Pe întregul traseu vizat este prevăzută implementarea unui sistem de iluminat "smart", precum și a unui sistem pentru monitorizarea traficului și controlul greutății vehiculelor. În cadrul proiectului vor fi instalate stații de încărcare pentru automobile electrice, senzori de poluare, detectoare de zgomot, senzori pentru măsurarea densității traficului și echipamente pentru controlul greutății. Documentația mai prevede implementarea unor soluții tehnologice destinate îmbunătățirii siguranței rutiere. Durata de realizare a proiectului prevăzută în documentația de atribuire este de 108 luni. Proiectul beneficiază de finanțare europeană, prin Programul "Regiunea Centru" 2021-2027. Serviciile de proiectare, inclusiv elaborarea DTAC, PT, DE, a caietelor de sarcini și DTOE au fost elaborate de Like Consulting , care va asigura și asistența tehnică din partea proiectantului pe întregaa durată de execuție a lucrărilor.
Strabag și Arcada Company au depus oferte de participare la licitația organizată de CFR SA pentru atribuirea contractului de proiectare și execuție a lucrărilor de reabilitare și electrificare a liniei CF 816 Palas - Port A, inclusiv consolidarea Tunelului Palas. Proiectul are ca obiectiv principal asigurarea celui de-al doilea acces feroviar către Portul Constanța și creșterea capacității de transport feroviar de marfă către platformele portuare. Cele două oferte se află în etapa de evaluare ce are termenul-limită stabilit la data de 21 septembrie 2026, ora 18:00. Valoarea totală estimată a contractului este de 404 milioane de lei (circa 77 milioane de euro), fără TVA, din care peste 361 milioane lei sunt alocați lucrărilor de execuție, iar circa 12,4 milioane lei serviciilor de proiectare. Finanțarea este prevăzută a fi asigurată de la bugetul de stat, în conformitate cu prevederile legale aplicabile. Durata totală a contractului este de 32 de luni, structurată în 6 luni pentru proiectare, două luni pentru avizarea și aprobarea documentațiilor și 24 de luni pentru execuția lucrărilor. După finalizarea recepției, proiectul va beneficia de o perioadă de garanție de 60 de luni. Tabloul complet al participanților la licitație Strabag și Arcada Company s-au înscris la licitație alături de mai mulți subcontractori, respectiv: 1. Arcada Company, cu subcontractanții/ terții Danavi, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Vertatel International, Construct ING, Geostud, Radaria, Alstom Transport SA, Hitachi Rail Romania și ISPCF; 2. Strabag, cu subcontractanții/ terții Strabag Rail a.s., Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Zublin România, Hitachi Rail România, Baicons Impex și Bawi Construction. Lucrări complexe de reabilitare a Tunelului Palas și electrificare a liniei feroviare Investiția prevede realizarea unor lucrări complexe de modernizare a infrastructurii feroviare. Acestea includ consolidarea și reabilitarea tunelului existent, precum și extinderea acestuia cu aproximativ 200 de metri în direcția stației Palas. Proiectul include, de asemenea, reabilitarea și electrificarea liniei CF 816 Palas - Port A, în configurație de linie simplă electrificată, pentru exploatarea trenurilor de marfă în condiții de siguranță și eficiență. În cadrul lucrărilor vor fi modernizate instalațiile de semnalizare prin implementarea unui Bloc de Linie Automat Integrat (BLAI) și adaptarea instalațiilor de centralizare din stația Palas. Totodată, vor fi realizate lucrări pentru colectarea și evacuarea apelor, în vederea eliminării infiltrațiilor și protejării infrastructurii feroviare. Contractul va fi atribuit pe baza criteriului "cel mai bun raport calitate-preț", unde componenta financiară are o pondere de 40%, iar restul punctajului este acordat în funcție de experiența experților-cheie, metodologia de implementare și perioada de garanție oferită. Documentația de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI) a proiectului a fost elaborată de Institutul de Studii și Proiectări Căi Ferate (ISPCF) SA. Proiect strategic pentru creșterea traficului feroviar de marfă Proiectul de reabilitare a liniei ferate Palas - Port A reprezintă o investiție strategică pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare și pentru creșterea capacității de transport feroviar de marfă către Portul Constanța, prin asigurarea unui al doilea acces feroviar modern și eficient către platformele portuare. Tunelul Palas, inaugurat în anul 1900 sub denumirea "Carol I", reprezintă un element important al patrimoniului tehnic feroviar. Proiectat de inginerul Anghel Saligny, acesta a constituit timp de mai multe decenii o legătură feroviară esențială în zona municipiului Constanța. Începând cu anul 1992, tunelul nu a mai fost exploatat, din cauza infiltrațiilor de apă și a degradării structurale. Prin proiectul propus, infrastructura va fi consolidată și reabilitată, cu păstrarea elementelor constructive originale realizate din piatră.
Lucrările la podul rutier peste Prut de la Ungheni - Zagarancea, parte integrantă a Autostrăzii A8 Târgu Mureș - Iași - Ungheni, au ajuns la un stadiu fizic de execuție de 55%. Antreprenorul Ness Project Europe a început montarea primelor elemente ale tablierului metalic pe malul din Republica Moldova, în timp ce pe partea românească sunt în curs de finalizare operațiunile de montaj și sudură. Potrivit informațiilor transmise de Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, după amenajarea platformei de lucru și montarea eșafodajului, constructorul a trecut la o nouă etapă importantă a proiectului pe malul moldovenesc. În paralel, lucrările avansează și pe malul românesc, unde continuă operațiunile aferente ultimelor componente ale structurii metalice. Structura proiectată pentru traversarea Prutului presupune instalarea unui număr total de 44 de elemente de tablier metalic, repartizate pe cele două căi ale podului. Podul de la Ungheni va avea un rol strategic pentru infrastructura regională, urmând să asigure o legătură rutieră transfrontalieră în regim de autostradă între România și Republica Moldova. Podul de la Ungheni, parte integrantă a Autostrăzii A8 Lucrările au început la data de 26 aprilie 2025, iar ansamblul de poduri rutiere este inclus în proiectul Autostrăzii A8, unul dintre principalele coridoare de infrastructură rutieră planificate pentru conectarea Moldovei cu Transilvania și, prin punctul de trecere de la Ungheni, cu Republica Moldova. Ness Proiect Europe are la dispoziție aproape 152 milioane de lei (circa 35 milioane de euro), fără TVA, și 24 de luni pentru realizarea acestui obiectiv (6 luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuție). Finanțarea este asigurată prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF). Din echipa de proiect mai fac parte și companiile RCBB Gruppe, Acer Proje Insaat AS, IPG Road Design Consulting, Danavi, Muzeul Olteniei Craiova, Elektra Invest, Terratest Geotehnic SA , Bicanca Anabi și Like Consulting . Conform proiectului, vor fi construite două poduri paralele cu tablier mixt oțel-beton și grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulație). Cel mai lung dintre cele două poduri va avea aproximativ 261 de metri. Pe teritoriul României, ansamblul de poduri va fi construit în continuarea A8 (autostrada Târgu Mureș - Iași - Ungheni).
Lucrările la podul rutier peste Prut de la Ungheni - Zagarancea, parte integrantă a Autostrăzii A8 Târgu Mureș - Iași - Ungheni, au ajuns la un stadiu fizic de execuție de 55%. Antreprenorul Ness Proiect Europe a început montarea primelor elemente ale tablierului metalic pe malul din Republica Moldova, în timp ce pe partea românească sunt în curs de finalizare operațiunile de montaj și sudură. Potrivit informațiilor transmise de Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, după amenajarea platformei de lucru și montarea eșafodajului, constructorul a trecut la o nouă etapă importantă a proiectului pe malul moldovenesc. În paralel, lucrările avansează și pe malul românesc, unde continuă operațiunile aferente ultimelor componente ale structurii metalice. Structura proiectată pentru traversarea Prutului presupune instalarea unui număr total de 44 de elemente de tablier metalic, repartizate pe cele două căi ale podului. Podul de la Ungheni va avea un rol strategic pentru infrastructura regională, urmând să asigure o legătură rutieră transfrontalieră în regim de autostradă între România și Republica Moldova. Podul de la Ungheni, parte integrantă a Autostrăzii A8 Lucrările au început la data de 26 aprilie 2025, iar ansamblul de poduri rutiere este inclus în proiectul Autostrăzii A8, unul dintre principalele coridoare de infrastructură rutieră planificate pentru conectarea Moldovei cu Transilvania și, prin punctul de trecere de la Ungheni, cu Republica Moldova. Ness Proiect Europe are la dispoziție aproape 152 milioane de lei (circa 35 milioane de euro), fără TVA, și 24 de luni pentru realizarea acestui obiectiv (6 luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuție). Finanțarea este asigurată prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF). Din echipa de proiect mai fac parte și companiile RCBB Gruppe , Acer Proje Insaat AS, IPG Road Design Consulting, Danavi, Muzeul Olteniei Craiova, Elektra Invest, Terratest Geotehnic SA , Bicanca Anabi și Like Consulting . Conform proiectului, vor fi construite două poduri paralele cu tablier mixt oțel-beton și grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulație). Cel mai lung dintre cele două poduri va avea aproximativ 261 de metri. Pe teritoriul României, ansamblul de poduri va fi construit în continuarea A8 (autostrada Târgu Mureș - Iași - Ungheni).
Lucrările de modernizare a liniilor de tramvai din București avansează conform graficului general, iar în două puncte importante ale proiectului - Podul Constanța și Lacul Tei, aferente loturilor 4 și 6 - echipele Construcții Erbașu sunt în avans față de programul de execuție. Ritmul lucrărilor permite prioritizarea celor două zone, cu obiectivul de a reduce pe cât posibil impactul șantierelor asupra circulației. La Podul Constanța, echipele Construcții Erbașu au început deja montarea componentelor noii căi de rulare, respectiv a traverselor și șinelor. Lucrările au fost accelerate și prioritizate, astfel încât intervențiile de sub pod să poată fi finalizate în prima parte a lunii septembrie. Un avans față de program se înregistrează și pe segmentul Lacul Tei, unde lucrările sunt înaintea graficului avut în vedere pentru această etapă. Constructorii estimează continuarea intervențiilor în ritm susținut, luna octombrie fiind reperul pentru finalizarea lucrărilor din această zonă. În paralel, lucrările continuă și pe celelalte segmente aflate în execuție, în funcție de etapele tehnologice și de situația infrastructurii descoperite în teren. Important de menționat este că, pe anumite tronsoane, lucrările de modernizare presupun și intervenții importante asupra rețelelor de utilități aflate sub actuala cale de rulare. Conductele vechi de apă, canalizare sau gaze identificate în aceste zone trebuie înlocuite înainte de montarea noii infrastructuri de tramvai. Intervențiile trebuie coordonate cu administratorii rețelelor de utilități și finalizate înainte de lucrările la noua cale de rulare și de refacerea carosabilului, pentru a evita intervenții ulterioare asupra infrastructurii nou executate. Înlocuirea acestor rețele în această etapă este necesară pentru ca, după finalizarea liniei și refacerea carosabilului, infrastructura nou executată să nu fie afectată de eventuale intervenții la conductele vechi. Avansul înregistrat în cele două zone vine în contextul în care constructorii și beneficiarul proiectului, Primăria Municipiului București, au prioritizat intervențiile cu impact direct asupra circulației, astfel încât perioadele de restricții să fie reduse pe cât posibil. Lucrările aferente loturilor 4 și 6 sunt executate de Construcții Erbașu în asociere cu Tancrad București.
Lucrările de electrificare și reabilitare a liniei de cale ferată Cluj-Napoca - Oradea - Episcopia Bihor au avansat în medie cu 17% în ultimele cinci luni, progresul fiind vizibil pe toate cele patru loturi ale proiectului. Potrivit celor mai recente date prezentate de CFR Infrastructură, stadiile fizice au ajuns la 73% pe tronsonul Cluj-Napoca - Aghireș, 74% între Aghireș și Poieni, 36,18% pe Poieni - Aleșd și 56,02% pe sectorul Aleșd - Frontieră Ungaria. Față de nivelurile raportate în luna martie 2026, evoluția indică un avans mediu de circa 17% pe șantiere, în condițiile în care proiectul a fost marcat anterior de întârzieri, în special pe Lotul 3, Poieni - Aleșd. Investiția, cu o valoare de peste 7,6 miliarde lei, este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și vizează modernizarea și electrificarea a peste 166 km de cale ferată. Proiectul are rolul de a îmbunătăți semnificativ conexiunea feroviară dintre nordul României și Europa, prin Cluj-Napoca și Oradea, și de a permite circulația trenurilor la viteze mai mari, în condiții sporite de siguranță. Proiectul a ajuns în prezent la un stadiu fizic de 60% Pe Lotul 1 : Cluj-Napoca - Aghireș (30,41 km), Asocierea Railworks (Alstom Transport - Arcada Company SA ) a ajuns la un stadiu fizic de 73%. Consultant pe Lotul 1 este asocierea Arex Lider Company - Baicons Impex - 3TI Progetti Italia-Ingegneria Integrata SpA. Pe Lotul 2 : Aghireș - Poieni (36,53 km), Asocierea Railworks a atins stadiul fizic de 74% pe șantier. Serviciile de consultanță sunt asigurate de Arex Lider Company - Baicons Impex - 3TI Progetti Italia-Ingegneria Integrata SpA. Pe Lotul 3 : Poieni - Aleșd (52,74 km), constructorul reprezentat de asocierea FCC Construccion (lider) - Gülermak Ağır Sanayi İnşaat ve Taahhüt AŞ - CNN Altyapı Yatırımları ve İnşaat AŞ a realizat 36,18% din lucrări. Serviciile de supervizare sunt asigurate de Egis România. Pe Lotul 4 : Aleșd - Frontieră Ungaria (46,74 km), Asocierea WeBuild SpA - Impresa Pizzarotti & C SpA - Salcef SpA a raportat un stadiu fizic de 56,02%. Serviciile de supervizare sunt asigurate de Egis România. Primii 7 km din acest tronson au fost puși în funcțiune în vara anului 2025. Lucrări simultane la infrastructură, stații, electrificare și semnalizare În această săptămână, conducerea CFR SA, reprezentanții Sucursalei Regionale de Căi Ferate Cluj, managerii de proiect și antreprenorii au efectuat vizite de lucru pe șantierele proiectului, pentru verificarea directă a progresului și stabilirea etapelor următoare. Intervențiile aflate în execuție acoperă atât infrastructura, cât și suprastructura feroviară. Sunt realizate lucrări la terasamente și sisteme de drenaj, poduri, podețe și tuneluri, concomitent cu modernizarea stațiilor și peroanelor. O altă componentă majoră este reprezentată de lucrările de electrificare, semnalizare și telecomunicații, precum și de implementarea sistemelor necesare pentru asigurarea interoperabilității feroviare. Prin aceste investiții, magistrala urmează să fie adusă la standarde moderne de exploatare și conectată mai eficient la infrastructura feroviară europeană. Lucrările sunt încă în urma țintelor asumate prin PNRR Pentru a evita pierderea finanțării europene, proiectul de modernizare a CF Cluj-Napoca - Oradea - Episcopia Bihor trebuie să atingă până la finalul lunii august 2026 o serie de praguri intermediare stabilite în PNRR: 90% progres pe primele două loturi (Cluj-Napoca - Aghireș și Aghireș - Poieni), 50% pe tronsonul Poieni - Aleșd și 70% pe lotul Aleșd - frontiera cu Ungaria.Executivul a prevăzut în bugetul pentru 2026 fondurile necesare pentru cofinanțarea proiectului, astfel încât implementarea să continue fără întreruperi. Obiectivul autorităților este atingerea etapelor asumate în PNRR până în august 2026, iar finalizarea completă a lucrărilor este estimată pentru 2028, cu întârziere față de calendarul inițial.
Două asocieri de constructori, conduse de PORR România și Drum Asfalt, au depus oferte la licitația organizată de Primăria Municipiului Timișoara pentru realizarea coridorului de mobilitate "Magistrala Verde", pe axa Bd. 16 Decembrie 1989 - Calea Șagului. Investiția, cu o valoare totală de 158,3 milioane de lei (TVA inclus), beneficiază de 97,3 milioane de lei din fonduri europene și are ca termen de finalizare, conform contractului de finanțare, luna martie 2029. Licitația lansată de Primăria Timișoara pentru transformarea Căii Șagului într-un coridor de mobilitate, între Shopping City Timișoara și Piața Mocioni, a atras două oferte. Pentru atribuirea contractului concurează, astfel: 1. Asocierea PORR Construct (lider) - Electroechipament Industrial - Tubular Tehno Sistem, având ca subcontractant compania Altimate; 2. Asocierea Drum Asfalt (lider) - Tehnodomus, cu subcontractanții Selina, Contact Plus, Precon Transilvania, Optotel Com și Swarco Traffic România. Proiectul vizează modernizarea uneia dintre cele mai circulate intrări în Timișoara și reorganizarea infrastructurii astfel încât să fie îmbunătățite atât transportul public, cât și circulația rutieră, deplasările pietonale și cele cu bicicleta. Pe traseul de aproape 2,5 km, transportul public va avea prioritate, iar circulația rutieră va fi reorganizată în vederea fluidizării traficului. Potrivit municipalității, intervențiile proiectate ar urma să determine o creștere cu aproximativ 9 km/h a vitezei medii de deplasare a vehiculelor, comparativ cu situația actuală. În paralel, sunt prevăzute refacerea a circa 20.000 mp de trotuare, extinderea spațiilor verzi și amenajarea a 5 km de piste pentru biciclete. "Mă bucură interesul firmelor pentru acest proiect strategic al Timișoarei. Magistrala Verde se va conecta cu proiectul de regenerare urbană din zona Mocioni care va începe în această vară. Vom avea la finalul lucrărilor un coridor de mobilitate, cu multe zone verzi și accesibil tuturor, care pleacă din Calea Șagului de la Shopping City și ajunge în centru", a declarat primarul Dominic Fritz. Magistrala Verde va fi realizată pe trei tronsoane Proiectul "Magistrala Verde" este structurat în trei tronsoane. Primul include bulevardul 16 Decembrie 1918, începând cu Piața Mocioni, al doilea se desfășoară între Piața Iuliu Maniu și intersecția Rebreanu/ Dâmbovița, iar cel de-al treilea continuă de la intersecția Rebreanu/ Dâmbovița până la Shopping City Timișoara. Autobuzele vor avea prioritate pe aproape întreaga lungime a tronsoanelor, în timp ce benzile destinate traficului auto vor fi adaptate particularităților fiecărui segment și spațiului disponibil. O componentă importantă a investiției este reorganizarea a 11 intersecții, măsură care face parte din intervențiile destinate decongestionării și fluidizării circulației pe Calea Șagului și Bd. 16 Decembrie. Infrastructura de mobilitate va fi completată de un sistem de supraveghere video format din 51 de camere, destinat monitorizării zonei. Proiectul prevede, de asemenea, instalarea a 3 stații de încărcare lentă a autovehiculelor. Municipalitatea va instala și 3 stații pentru măsurarea calității aerului, ce vor fi amplasate la intersecția Calea Șagului - Rebreanu - Dâmbovița, în Piața Iuliu Maniu și la intersecția 16 Decembrie 1989 - Dragalina - Brâncoveanu. Investiția include totodată relocarea și refacerea rețelei de iluminat public stradal, precum și lucrări edilitare și instalarea de mobilier urban pe anumite sectoare ale Bd. 16 Decembrie 1989 și Căii Șagului. Documentația tehnică a proiectului a fost elaborată de compania FIP Consulting, din București.
Lucrările la Varianta de Ocolire Timișoara Vest, ultimul sector necesar pentru închiderea centurii rutiere a municipiului, au ajuns la un stadiu fizic de 13%, la trei luni de la emiterea ordinului de începere. Proiectul prevede construirea unei șosele cu o lungime de aproximativ 14 km, cu câte două benzi de circulație pe sens și patru noduri rutiere denivelate. Potrivit informațiilor transmise de Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara, activitățile de construcție se desfășoară simultan pe mai multe fronturi. La nivelul terasamentelor continuă realizarea umpluturilor și lucrările pentru stabilizarea terenului, în timp ce în zonele podețelor sunt executate operațiuni de armare, cofrare și hidroizolație, precum și montarea elementelor prefabricate. Antreprenorul general, compania Nurol - Turcia are la dispoziție 24 de luni și un buget de 1,4 miliarde lei pentru finalizarea proiectului. Din echipa de implementare fac parte mai mulți subcontractanți și consultanți, respectiv: Tecnic Consulting Engineering România , San Electroterm Grup, Vio-Top , Muzeul Județean Satu Mare, Elemo, Danavi, Vertatel International și EPC - Consultanță de Mediu . Proiectul tehnic a fost elaborat de Search Corporation (proiectant general). Contractul prevede o perioadă de garanție de 120 de luni, echivalentul a 10 ani, pentru lucrările executate. Investiția este inclusă în Programul Transport 2021-2027. Mai mult de 500 de piloți executați dintr-un total de peste 1.000 O componentă importantă a lucrărilor în această etapă este îmbunătățirea terenului de fundare. Constructorii aplică mai multe soluții tehnice prevăzute în proiect, inclusiv piloți de îndesare și saltele de balast realizate cu geotextil și geogrile. În paralel, avansează intervențiile necesare construirii podurilor și pasajelor amplasate de-a lungul traseului de aproximativ 14 km. Până în prezent au fost executați mai mult de 500 de piloți, dintr-un total de peste 1.000 prevăzuți în proiect, ceea ce înseamnă că această etapă a depășit pragul de 50%. Lucrările de infrastructură se desfășoară concomitent cu cercetările arheologice. În zonele stabilite pentru investigații, specialiștii Muzeului de Istorie din Satu Mare continuă operațiunile de descărcare arheologică, pe suprafețele și în etapele stabilite prin proiect, fără separarea acestora de calendarul general al șantierului. Varianta de Ocolire Timișoara Vest va avea o lungime de aproximativ 14 kilometri și va fi configurată cu câte două benzi pe sens. Traseul va traversa teritoriile administrative ale municipiului Timișoara și ale comunelor Săcălaz și Sânmihaiu Român. Proiectul presupune realizarea a 10 lucrări de artă, dintre care trei sunt considerate de complexitate tehnică ridicată. Aceste structuri vor asigura traversarea principalelor drumuri naționale, linii feroviare și a râului Bega. Printre cele mai importante obiective incluse în contract se numără: pasajul peste DN 59A (Timișoara - Jimbolia) și peste magistrala CFR 100, cu o lungime totală de 750 metri; pasajul peste DN 6 și linia CFR 133, cu o lungime de 450 metri; podul peste râul Bega și peste rezervoarele de nămol, cu o lungime de 450 metri. Aceste structuri sunt esențiale pentru fluidizarea traficului și eliminarea punctelor de conflict dintre traficul rutier și cel feroviar.
După mai multe decenii în care lipsa conexiunilor rapide a limitat competitivitatea provinciei istorice Moldova, axele A7 și A8 au intrat într-o etapă care poate modifica structural economia regiunii. Lucrările avansează, contractele acoperă tot mai multe sectoare, iar perspectiva unei legături continue spre Transilvania, Republica Moldova și coridoarele Europei Centrale capătă consistență. În paralel, volumul record de proiecte pune presiune pe capacitatea administrativă, finanțarea multianuală, resursa umană și aprovizionarea cu materiale. Asociația " Moldova Vrea Autostradă" (MVA), organizație civică independentă implicată în monitorizarea proiectelor A7, A8 și A13, urmărește din teren evoluția șantierelor și susține accelerarea investițiilor strategice. În cele ce urmează, Flaviu Manea, președintele asociației MVA , analizează progresele din 2026, blocajele care continuă să afecteze implementarea, impactul economic al Autostrăzii Unirii și prioritățile necesare pentru dezvoltarea coerentă a infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene, logistice și energetice din estul României. - Cum evaluați, la jumătatea anului 2026, ritmul de implementare a marilor proiecte de infrastructură rutieră din Moldova, în special Autostrada A7 și Autostrada A8? Care sunt cele mai importante progrese și cele mai mari motive de îngrijorare? - Suntem într-un moment istoric pentru Moldova. Pe axa A7 Ploiești - Siret, 2025 a fost anul în care regiunea noastră a devenit, în sfârșit, marea beneficiară a inaugurărilor: aproximativ două treimi din kilometrii de autostradă deschiși la nivel național au fost pe axa care deservește Moldova, inclusiv legătura continuă Buzău - Focșani - Adjud. În 2026 așteptăm închiderea etapizată a segmentului până la Pașcani – întâi Bacău, apoi Săbăoani și, spre finalul anului, Pașcani, unde prinde contur și nodul Turbion A7 x A8, viitoarea inimă rutieră a Moldovei, pe care echipele noastre de monitorizare o filmează constant din dronă în deja celebrele Dronathoane MVA (avem 12 ediții până acum). Iar de la Pașcani înspre nord, către Suceava și Siret, avem din fericire finanțarea asigurată prin programul european SAFE și contracte de execuție semnate, o garanție că A7 nu se oprește la jumătatea drumului, ci merge până la granița cu Ucraina. Pe A8, vestea excelentă a acestui an este că, după contractarea loturilor de la est de Moțca – sectorul Târgu Neamț (Moțca) - Iași - Ungheni, inclusiv Lotul 4 semnat la începutul lui iulie, care aduce în premieră primii kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova – întreaga autostradă, inclusiv sectorul montan, are constructori desemnați. Se așteaptă doar soluționarea ultimei contestații. Este un prag pe care, acum câțiva ani, puțini îl credeau posibil. Motivele de îngrijorare rămân însă: ritmul de mobilizare încă modest pe unele loturi montane aflate în execuție, întârzierile dintre semnarea contractelor și emiterea ordinelor de începere și fiecare lună pierdută în proceduri, care înseamnă bani europeni puși în risc. - Din perspectiva asociației MVA, care sunt principalele blocaje care continuă să întârzie proiectele de infrastructură majoră din România: procedurile de avizare, exproprierile, capacitatea administrativă, finanțarea sau execuția lucrărilor? - Toate contează, dar din monitorizarea noastră de teren și din datele oficiale pe care le urmărim sistematic, ierarhia arată astfel: Primul blocaj este capacitatea administrativă și birocrația internă a beneficiarilor publici: termene de evaluare a ofertelor prelungite nejustificat – am semnalat public cazuri în care evaluarea a fost împinsă cu peste un an – intervale mari între semnarea contractelor și emiterea ordinelor de începere, autorizații de construire care întârzie. Sunt etape care nu depind de constructori, ci exclusiv de stat. Al doilea este fenomenul contestațiilor și para-contestațiilor. Aici trebuie spus deschis: legislația care ar trebui să prevină abuzul de contestații nu este foarte eficientă. Puțini achizitori ajung să execute efectiv garanțiile depuse de contestatari, deși acestora nu li s-a dat dreptate. Atâta timp cât contestația abuzivă nu costă aproape nimic în practică, ea va rămâne un instrument de blocaj, iar zeci de kilometri de autostradă vor sta pe loc în etapa dinaintea semnării. Al treilea aspect ține de finanțare, dar aș nuanța: nu vorbim atât despre o lipsă de finanțare, cât despre o lipsă de încredere în finanțare. Timpul a demonstrat că toate facturile au fost plătite până la scadență, iar constructorii de autostrăzi au încheiat anul fiscal 2025 cu profit cu două cifre și zero arierate. Ceea ce lipsește este predictibilitatea: o bugetare multianuală clară, care să le permită tuturor jucătorilor să investească în capacitate cu încredere, mai ales acum, când mai multe autostrăzi majore vor "alerga" simultan pe bugetul de stat. În ceea ce privește execuția propriu-zisă, ne bucurăm că constructorii au acces la cele mai noi tehnologii, de productivitate înaltă. Provocarea reală este resursa umană, la toate nivelurile – de la muncitori calificați la ingineri și personal de supervizare, calitatea lucrărilor depinde enorm de modul în care se face execuția. Avizele și exproprierile, problemele cadastrale sau litigiile juridice rămân probleme reale, dar punctuale. - Autostrada A8 este considerată un proiect strategic atât pentru conectarea Moldovei cu Transilvania, cât și pentru integrarea în coridoarele europene de transport. Ce impact economic și investițional estimați că va avea finalizarea acestei autostrăzi asupra regiunii? - A8 este proiectul care schimbă cu adevărat paradigma. Dacă A7 facilitează în primul rând tranzitul pe direcția nord-sud și leagă Moldova de Capitală, A8 sparge bariera istorică a Carpaților Orientali și conectează direct Moldova de Transilvania și, mai departe, de rețeaua de autostrăzi a Europei Centrale. Estimăm o reducere de circa 40% a timpilor de parcurs pentru transportatorii de marfă pe relația Iași - Cluj, prin eliminarea traversării localităților și a traseelor sinuoase. Efectele se văd deja în anticipare: investitori din industriile productive, cu plusvaloare, prospectează terenuri în vecinătatea traseului A8 și parcurile industriale din zona Iași, Pașcani și Roman. Finalizarea autostrăzii va debloca acest potențial: relocări industriale, logistică, valorificarea unei resurse umane tinere și calificate, cu un pol universitar și IT puternic la Iași. Nu în ultimul rând, A8 nu se termină la Iași. În viziunea europeană, coridorul continuă spre Chișinău și Odesa, iar Iașiul devine placă turnantă pentru fluxurile către și dinspre Republica Moldova, inclusiv în perspectiva reconstrucției Ucrainei. Faptul că proiectul este parte a coridorului de mobilitate militară avut în vedere de UE prin inițiativa Readiness 2030 îi adaugă o miză strategică pe care România nu își permite să o rateze. - Cum apreciați activitatea CNIR și CNAIR în ceea ce privește pregătirea și implementarea proiectelor de infrastructură? Considerați că noua structură instituțională contribuie la accelerarea investițiilor? - Apreciem echilibrat și pe bază de rezultate. Merită reamintit că operaționalizarea CNIR a fost un jalon asumat în PNRR, deci este dificil spre imposibil să schimbăm această decizie fără să ne coste enorm de mult. Discuția utilă nu este "dacă", ci "cum" facem ca cele două companii să livreze. Pe termen foarte scurt, existența competitivă a celor două companii poate însemna o oportunitate reală pentru creșterea capacității statului, per ansamblu, de a implementa proiectele rutiere – un portofoliu record cere capacitate suplimentară de procesare. CNAIR a demonstrat pe A7 că statul român poate livra kilometri de autostradă în ritm susținut atunci când finanțarea este asigurată și contractele sunt bine gestionate, dar am întâlnit și întârzieri inexplicabile fie în demararea procedurilor de achiziție, în evaluarea lor sau în emiterea Ordinului de începere a lucrărilor, ceea ce ne-a costat (ex. loturile din A8 care au pierdut finanțarea prin PNRR). CNIR, la rândul său, a dus la capăt licitațiile pentru sectorul ieșean al A8, inclusiv Lotul 4 cu componenta transfrontalieră. Se observă că CNIR este o companie mai modernă, mai transparentă, mai deschisă spre nou, dar trebuie spus onest că abia în viitor va trece prin adevăratul test: dificultățile gestionării relației cu constructorii, pe șantiere deschise, cu revendicări, claim-uri și situații de teren. Deocamdată însă s-au descurcat conform așteptărilor noastre. Ca asociație, vom judeca ambele companii după aceleași criterii pe care le aplicăm de ani de zile: termene respectate, transparență în raportarea stadiilor fizice și predictibilitate pentru constructori. Instituțiile nu se validează prin organigrame, ci prin kilometri recepționați. - În ultimii ani, constructorii români și internaționali și-au crescut semnificativ capacitatea de execuție. Considerați că industria construcțiilor este pregătită să gestioneze simultan volumul record de proiecte aflate în derulare sau există riscul unor întârzieri generate de lipsa resurselor? - Industria a făcut un salt remarcabil – o vedem lot cu lot, în teren. Antreprenorii români au demonstrat pe A7 mobilizări la standarde care păreau imposibile acum un deceniu, iar intrarea unor jucători internaționali serioși pe loturile A8 confirmă atractivitatea pieței. Ne bucură accesul constructorilor la cele mai noi tehnologii, de productivitate înaltă. Riscul real ține de suprapunerea de vârf din 2026-2028, când sectoarele montane ale A8, A1 Sibiu - Pitești, A13 și salba de drumuri expres vor concura simultan pentru agregate, materii prime, forță de muncă specializată și utilaje. Aici statul are un rol activ de jucat: ar trebui să faciliteze accesul constructorilor la materii prime – de la agregate și balastiere la bitum și ciment – și să încurajeze producția locală a elementelor de infrastructură, de la prefabricate la structuri metalice. Fiecare element produs în regiune înseamnă costuri mai mici, termene mai sigure și valoare adăugată care rămâne în economia românească. Iar dincolo de tehnologie și materiale, este nevoie de resursă umană la toate nivelurile: muncitori calificați, mecanici de utilaje, ingineri, personal de laborator și supervizare. Dacă statul asigură cash-flow predictibil, plăți la timp și fronturi de lucru eliberate, industria va fi la înălțimea volumului record de proiecte. - Ce alte investiții în infrastructura de transport considerați esențiale pentru dezvoltarea Moldovei, dincolo de autostrăzi? Mă refer la modernizarea căilor ferate, a aeroporturilor, a centurilor ocolitoare sau a conexiunilor logistice. - Am spus-o constant: Moldova nu duce lipsă doar de autostrăzi, ci și de conexiuni feroviare moderne. Prioritatea majoră este modernizarea magistralelor feroviare care leagă regiunea de restul țării și de frontiera cu Republica Moldova – axele Pașcani - Iași - Ungheni frontieră (Magistrala M606) și Iași - Tecuci (Magistrala M600) – unde vitezele actuale sunt nedemne de secolul XXI. Spre exemplu M600 (Iași - Tecuci) nu este încă electrificată, viteza comercială în regiune este în continuare foarte mică, materialul rulant este vechi și necorespunzător din punct de vedere tehnic, calea de rulare are probleme. Ne bucură că transportul metropolitan a trecut din faza de discuție în cea de accesare a fondurilor europene: trenul metropolitan al zonei Iași, cu orizont de implementare până în 2029, va schimba mobilitatea zilnică a zeci de mii de oameni. Aeroportul Internațional Iași trebuie susținut în continuare ca poartă aeriană a regiunii, iar conectarea lui rapidă la rețeaua de mare viteză este esențială – salutăm faptul că Lotul 4 al A8 include nodul de perspectivă pentru drumul de legătură către Aeroport și viitorul Spital Regional. La nivel urban și logistic, centurile ocolitoare rămân vitale: MVA a propus încă de acum câțiva ani varianta ocolitoare Iași-Est, care va degreva traficul din zona sudică și estică a municipiului. Adăugăm salba de drumuri expres a regiunii (Bacău - Piatra Neamț, legăturile spre Brăila - Galați), autostrada A13 Bacău - Brașov ca al doilea coridor peste Carpați și consolidarea conexiunilor peste Prut cu ansamblul de poduri inclusiv cel de la Ungheni si Drumul Expres Tișița - Albița. Și mai este un aspect prea des uitat: infrastructura energetică. Toate tipurile de infrastructură de transport – autostrăzi cu stații de încărcare electrică, cale ferată electrificată, aeroporturi, tren metropolitan – vor avea nevoie de rețele electrice moderne și capacitate de stocare și alimentare corespunzătoare. Infrastructura este un sistem: rutier, feroviar, aerian, logistic și energetic, toate trebuie planificate și dezvoltate împreună. - Care sunt prioritățile Asociației "Moldova Vrea Autostradă" pentru perioada următoare și ce mesaj transmiteți autorităților și mediului de afaceri privind importanța accelerării investițiilor în infrastructura de transport din estul României? - Prioritățile noastre rămân cele care ne definesc de la înființare: monitorizare, advocacy și educație. Continuăm monitorizarea independentă din teren și din dronă a șantierelor A7 și A8 – arhiva Dronathon MVA documentează lot cu lot evoluția lucrărilor – și dezvoltăm "Radarul Civic pentru A8" , platforma digitală prin care orice cetățean poate urmări transparent stadiul proiectelor. În paralel, derulăm proiecte de educație și siguranță rutieră, pentru că o autostradă sigură se construiește nu doar cu utilaje, ci și cu cetățeni informați și responsabili. Propunem proiecte și argumente tehnice, suntem parteneri de dialog și, după ce am avut statut de membru observator pentru Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, am devenit membri cu drept de vot în Comitetul de Monitorizare al Programului Transport 2021-2027 și acum suntem parte a Grupurilor de lucru pentru Planul Național și Regional de Parteneriat (PNPR) 2028-2034. Pe zona de advocacy, vom continua să cerem ferm emiterea rapidă a ordinelor de începere pe loturile contractate ale A8, soluționarea cu celeritate a ultimei contestații (lotul Târgu-Frumos - Lețcani din A8), asumare bugetară multianuală predictibilă corelat cu abordarea și protejarea fiecărui euro nerambursabil disponibil din PNRR, Programul Transport actual și viitor, instrumentul SAFE. Și, o informație pe care o anunțăm în premieră: "Moldova Vrea Autostradă" este membră fondatoare a unei noi asociații – Moldova Vrea Infrastructură – prin care dorim să replicăm implicarea civică constructivă, curată și de bun simț care ne-a consacrat, în mai multe tipuri de infrastructură care să deservească zona Moldovei: feroviar, aerian, energetic, medical, educațional, logistic, sportiv. Obiectivul este același dintotdeauna: premisele unei dezvoltări echilibrate și coezive a regiunii. Mesajul nostru către autorități este simplu: Moldova vrea responsabilitate. Cerem consens politic, dincolo de culori de partid, pentru proiectele regiunii. Mediului de afaceri îi transmitem că Moldova devine, în sfârșit, o regiune conectată: cine investește acum, în anticiparea A7 și A8, va culege primul roadele. Suntem o asociație apolitică, independentă, formată din voluntari, și rămânem un partener constructiv, dar exigent, pentru toți cei care construiesc, la propriu, viitorul acestei regiuni.
Lucrările pregătitoare pe lotul 1D Joseni-Ditrău al Autostrăzii Unirii (A8) avansează rapid, constructorul desfășurând simultan încercări pe piloți de probă, lucrări de decapare, amenajarea drumurilor tehnologice și a platformelor de lucru, precum și activități pentru realizarea elementelor structurale. Sectorul, cu o lungime de 14,4 km, reprezintă primul șantier montan al A8, iar contractul pentru proiectare și execuție are o valoare de 911 milioane de lei. Antreprenorul general, asocierea Danlin XXL (lider) - Groma Hold - Intertranscom Impex a început organizarea șantierului în luna martie 2026 în zona localității Lăzarea, județul Harghita. "La doar câteva zile de la emiterea autorizației de construire, mobilizarea constructorului român crește de la o zi la alta, iar vremea bună este valorificată din plin. Este exact începutul pe care ni-l doream și un semnal că acest proiect are toate șansele să avanseze într-un ritm foarte bun", a transmis Horațiu Cosma, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI). Durata de realizare a lucrărilor este de 34 de luni, din care 10 luni sunt alocate etapei de proiectare, iar 24 de luni execuției lucrărilor. Piloți de probă și pregătiri pentru viitoarele structuri ale A8 Potrivit secretarului de stat, în baza Autorizației de Construire, pe amplasament sunt în desfășurare mai multe activități pregătitoare pentru etapele majore de execuție. Sunt realizați piloții de probă necesari validării soluțiilor de fundare prevăzute în proiect, continuă aprovizionarea cu materiale și organizarea logistică, sunt confecționate grinzile prefabricate care vor fi utilizate ulterior în structurile proiectului și sunt realizate carcasele de armătură pentru viitorii piloți. În paralel, constructorii execută decaparea stratului vegetal, amenajează drumurile tehnologice și platformele de lucru și pregătește zonele în care vor fi construite podurile și podețele. "Toate aceste etape preliminare reprezintă fundația unui șantier bine organizat. Fiecare etapă executată corect acum înseamnă un ritm mai bun în lunile următoare și contribuie la respectarea graficului de execuție și la calitatea lucrărilor. Vom urmări îndeaproape evoluția șantierului și vom continua să informăm transparent despre progresul din teren. Până acum, începutul este unul foarte promițător și ne dă încredere că primul șantier montan al A8 poate deveni un exemplu de mobilizare și de bună execuție", a mai precizat Horațiu Cosma. CNIR: Testele pe piloți se desfășoară în zona Lăzarea Potrivit Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), testarea se desfășoară direct în amplasamentul viitoarei autostrăzi, în zona localității Lăzarea, județul Harghita, în apropierea viitorului pasaj peste linia de cale ferată. Pasajul va avea o lungime de 702 metri și va reprezenta cea mai complexă structură de pe traseul lotului Joseni-Ditrău. Testele au rolul de a verifica dimensionarea corectă a fundațiilor și capacitatea maximă de preluare a încărcăturilor, respectiv încărcarea maximă pe care o poate prelua pilotul și menținerea deformării în limitele admisibile. De asemenea, încercările sunt necesare pentru verificarea ipotezelor geotehnice, validarea tehnologiei de execuție și controlul calității lucrărilor. Piloții sunt testați la o încărcare echivalentă cu 650 tone-forță Piloții de fundare sunt solicitați la compresiune, testele fiind efectuate la solicitări de compresiune axială. În cadrul procedurii, pilotul este încărcat cu o greutate prestabilită de 6.320 kN, echivalentul a 650 tone-forță. Datele obținute în urma acestor încercări sunt importante pentru confirmarea parametrilor tehnici prevăzuți în proiect înainte de trecerea la execuția pe scară largă a fundațiilor structurilor de pe traseu. În paralel cu testarea piloților de probă, continuă realizarea carcaselor de armătură destinate piloților forați și confecționarea grinzilor prefabricate. Constructorul pregătește, totodată, zonele în care urmează să fie executate cele 18 poduri și pasaje prevăzute pe traseu, precum și trei ecoducte destinate asigurării permeabilității pentru animale. Lucrările de decapare a stratului vegetal continuă, de asemenea, pe sectorul pentru care Autorizația de Construire a fost eliberată luna trecută. Echipa extinsă de constructori și supervizori Pe traseul lotului 1D Joseni - Ditrău vor mai fi construite 21 structuri (poduri și pasaje) din care trei ecoducte pentru permeabilitatea animalelor și un nod rutier la Joseni, un punct de descărcare provizorie în zona de conexiune cu lotul următor, 2A Ditrău-Grințieș, pentru a se asigura funcționarea independentă, precum și un spațiu de servicii (stânga/ dreapta) care include zona comercială, benzinării, 12 spații de încărcare pentru mașini electrice și grupuri sanitare. Din echipa de proiect fac parte și companiile Damiena, Mithras Build și Consitrans (terți și subcontractanți), dar și Complexul Muzeal National Neamț și companiile Vertatel International, Eckon Cei, Terra Silva, Build Instal Electric, Alcro Trade, Danavi, Roads Design, Groma Hold Ltd., Intertranscom Impex și Via Design, ca subcontractori. Supervizarea lucrărilor va fi asigurată de IRD Engineering .
Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a semnat contractul de consultanță și supervizare pentru proiectarea și execuția lucrărilor de modernizare a Lotului 5 Băile Herculane - P.O. Nou Poarta, parte a proiectului de reabilitare a liniei feroviare Craiova - Drobeta-Turnu Severin - Caransebeș. Contractul, cu o valoare de 18,64 milioane de lei (fără TVA), a fost atribuit asocierii ISPCF SA (lider) - TPF Inginerie - Vio-Top. Proiectul vizează supervizarea lucrărilor pe o lungime de 32,6 km (Magistrala 100), incluzând reabilitarea liniilor existente și construcția unor elemente noi de infrastructură pe raza Sucursalei Regionale de Căi Ferate Timișoara (județul Caraș-Severin). Valoarea ofertei câștigătoare este de 18,64 milioane de lei (fără TVA). Durata estimată a contractului este de 183 luni și include 12 luni pentru proiectare, 48 pentru execuție, 120 de luni garanție și alte 3 pentru perioada post-garanție. Antreprenor general al proiectului este compania PORR Construct, care va implementa proiectul alături de grupurile IC Consulenten Ziviltechniker GesmbH, Kontron Transportation GmbH, PORR Bau GmbH, PORR, Hitachi Rail GTS Deutschland GmbH și Hitachi Rail GTS România - ca terți susținători, și de companiile Pirotehnic OSB, SSF-RO, Proiect Consult, Eco Geodrum, IMSAT, Egis România, Anayar Garden, Salubris Waste Management, Elektra Invest și Muzeul Olteniei Craiova, ca subcontractanți. Oferta financiară a PORR Construct a fost de 2,14 miliarde lei (circa 428 milioane de euro), fără TVA. Sursa de finanțare va fi asigurată din fonduri externe nerambursabile prin Programul Transport (PT) 2021-2027 și de la bugetul de stat. Lucrările includ îmbunătățirea infrastructurii pentru creșterea vitezei de circulație la valori cuprinse între viteza de 120 km/h și cea de 160 km/h, modernizarea instalațiilor de electrificare pe toată lungimea tronsonului (25 kV), mărirea capacității de tranzit, modernizarea stațiilor (inclusiv haltele de mișcare) de pe întreaga linie, construcția drumurilor de întreținere de-a lungul căii ferate, reabilitarea/ modernizarea clădirilor stațiilor de călători, incluzând construcțiile pasarelelor și/sau tunelurilor pietonale și ridicarea nivelului peroanelor, montarea de panouri fonoabsorbante și/sau soluții alternative de reducere a nivelului de zgomot, precum și instalarea de sisteme de centralizare electronică noi, în stații, și introducerea sistemului de siguranță ERTMS (ETCS nivel 2 + GSM-R). Pe traseu vor fi modernizate și 6 stații CF Băile Herculane, Mehadia Nouă, Mehadia, Iablanița, Crușovăț, Domașnea Cornea, precum și 54 de podețe, 16 poduri, un pasaj superior și vor fi construite un viaduct nou (7x50 m) și un tunel nou - Poarta I (1.279 m, galerie dublă). De asemenea, va fi reabilitat și tunelul Rachitoberg (496 m). Studiul de fezabilitate necesar proiectului de reabilitare a CF Craiova - Caransebeș a fost elaborat de asocierea Italferr SpA - ISPCF SA - Italrom Inginerie Internațională.