Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Asocierea Kalyon Insaat Sanayi ve Ticaret AȘ (lider) - MIS Grup a fost desemnată antreprenor general pentru proiectarea și execuția Lotului 6 (Târgu Jiu - Târgu Cărbunești) al drumului de mare viteză Craiova - Târgu Jiu. Valoarea contractului ajunge la 1,99 miliarde lei, fără TVA, finanțarea urmând a fi asigurată prin Programul Transport 2021-2027. Potrivit datelor prezentate de conducerea CNAIR, contractul pentru Lotul 6 prevede o perioadă totală de maximum 34 de luni. Din acest interval, 10 luni sunt alocate etapei de proiectare, iar alte 24 de luni execuției lucrărilor. Din asocierea de constructori desemnată fac parte și subcontractanții Vertatel International, Multiconsult Adventure, Aqua Serv, Pirotehnic OSB, Tekko Logistik Industry, EPC - Consultanță de Mediu, Quadrante Viaponte Proiectare și Consultanță și Muzeul Olteniei Craiova. Sectorul Târgu Jiu - Târgu Cărbunești va avea o lungime de 19,25 km și va include 25 de structuri. Una dintre cele mai importante lucrări de artă prevăzute în proiect este viaductul de la km 96+359, cu o lungime de 644 de metri. Proiectul include și realizarea Nodului Rutier Târgu Jiu, amplasat la km 110+100. Acesta va permite conectarea noului drum expres cu Varianta Ocolitoare a Municipiului Târgu Jiu, contribuind astfel la integrarea sectorului în infrastructura rutieră existentă din zonă. La km 90+850 este prevăzută, totodată, amenajarea unei descărcări provizorii, care va include un drum de legătură cu o lungime de un kilometru și o intersecție giratorie, prin intermediul cărora va fi asigurată conexiunea cu DJ661. Pe traseul Lotului 6 vor fi amenajate și două parcări de scurtă durată. Fiecare dintre acestea va dispune de câte șase stații de încărcare destinate autoturismelor electrice, rezultând un total de 12 puncte de încărcare prevăzute în cadrul sectorului. Craiova - Târgu Jiu: 110 km de drum de mare viteză, în 6 loturi Drumul de mare viteză Craiova - Filiași - Târgu Jiu va avea 110 km, fiind compus din: • Autostrada Craiova - Filiași, 3 loturi cu o lungime totală de 51 km (km 0+000 - km 51+503); • Drum expres Filiași - Târgu Jiu, 3 loturi cu o lungime totală de 58,6 km (km 51+503 - km 110+100). Traseul drumului se va desprinde din DEx Craiova - Pitești, din nord-estul municipiului Craiova și va avea punct final în sud-estul municipiului Târgu Jiu, în Varianta Ocolitoare Târgu Jiu, traversând următoarele UAT-uri: • județul Dolj (47,3 km): Ghercești, Simnicu de Sus, Craiova, Ișalnița, Almaj, Coțofenii din Față, Brădești, Filiași; • județul Gorj (62,7 km): Țânțăreni, Turburea, Aninoasa, Săulești, Vladimir, Bărbătești, Jupânești, Târgu Cărbunești, Scoarța, Dănești, Târgu Jiu. Studiul de fezabilitate și Proiectul tehnic de execuție pentru drumul de mare viteză Craiova - Târgu Jiu sunt elaborate de asocierea Egis România - Search Corporation, având ca subcontractanți companiile Best Consulting & Design, Geotec Consulting, EPC - Consultanță de Mediu, Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române, Protelco SA și Formin.
România traversează una dintre cele mai intense perioade de investiții în infrastructura de transport, cu proiecte majore aflate simultan în execuție pe segmentele rutier, feroviar și de metrou. Finalizarea programului PNRR, constrângerile bugetare și necesitatea respectării jaloanelor asumate transformă anul 2026 într-un test decisiv pentru capacitatea administrativă a statului și pentru piața locală a construcțiilor. Autostrada Moldovei A7, Autostrada de Centură a Capitalei A0, Autostrada Transilvania și modernizarea principalelor magistrale feroviare se află între investițiile care pot modifica semnificativ conectivitatea teritorială și competitivitatea economică. Horațiu Cosma, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii , prezintă prioritățile pentru perioada următoare în domeniu, criteriile de etapizare a proiectelor și efectele reorganizării instituționale din sectorul rutier. Oficialul analizează totodată capacitatea constructorilor de a gestiona volumul fără precedent de lucrări, principalele blocaje întâlnite pe șantiere și modificările procedurale necesare pentru accelerarea investițiilor. În perspectivă, strategia pentru intervalul 2027-2030 a MTI urmărește conectarea provinciilor istorice prin infrastructură modernă și consolidarea rolului României de nod logistic regional și poartă estică a Uniunii Europene. - Care sunt proiectele pe care le considerați definitorii pentru anul 2026 și ce rezultate concrete estimați că vor fi livrate până la finalul acestuia? - Anul 2026 poate deveni un an istoric pentru infrastructura de transport din România, iar la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii lucrăm în fiecare zi pentru a transforma acest obiectiv în realitate. Dacă vorbim despre proiecte definitorii, primul exemplu este Autostrada Moldovei A7, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Având în vedere că programul PNRR ajunge la final în acest an, depunem împreună cu antreprenorii eforturi consistente pentru a îndeplini toate jaloanele asumate și pentru a valorifica integral finanțarea europeană disponibilă. Un alt proiect strategic este Autostrada de Centură a Capitalei A0. Obiectivul nostru este ca până la finalul anului să circulăm integral pe inelul de autostradă din jurul Bucureștiului, un proiect cu impact major asupra mobilității și competitivității economice a regiunii. De asemenea, 2026 poate deveni un an record pentru Autostrada Transilvania. După mulți ani de promisiuni și termene ratate, există premisele inaugurării a aproape 100 de kilometri noi. Practic, între Târgu Mureș și Oradea ar mai rămâne nefinalizat un singur sector, cel mai complex din punct de vedere tehnic, situat în zona Zalăului. Pe calea ferată, sunt esențiale proiectele de modernizare a magistralelor Cluj-Napoca - Episcopia Bihor și Arad - Timișoara - Caransebeș, finanțate tot prin PNRR. În paralel, acordăm o atenție deosebită intervențiilor de tip "quick wins", investiții de dimensiuni mai reduse, dar cu efecte imediate în eliminarea restricțiilor de viteză și creșterea performanței rețelei feroviare naționale. - Ce probleme identificați cel mai frecvent în timpul vizitelor pe șantiere și în ce măsură contribuie monitorizarea directă la respectarea graficelor de execuție? - Marile proiecte de infrastructură, cu valori de sute de milioane sau chiar miliarde de euro, presupun un proces extrem de complex și interdisciplinar. Vorbim despre proceduri de achiziție, exproprieri, avize, acorduri de mediu, autorizații, relația cu autoritățile locale și cu cetățenii afectați de proiecte, dificultăți tehnice, alunecări de teren, probleme de aprovizionare, fluctuații ale prețurilor și multe alte provocări. În esență, infrastructura funcționează ca un lanț cu foarte multe verigi. Dacă una dintre ele se blochează, întregul proiect poate avea de suferit. Tocmai de aceea consider foarte importantă prezența în teren. Vizitele pe șantiere oferă o perspectivă directă asupra realității de la firul ierbii și completează informațiile pe care le primim la nivelul Ministerului. Discuțiile cu antreprenorii, proiectanții, consultanții și reprezentanții autorităților locale permit identificarea timpurie a riscurilor și intervenția înainte ca acestea să genereze întârzieri majore. Monitorizarea constantă nu înlocuiește mecanismele contractuale, dar contribuie semnificativ la anticiparea problemelor și la menținerea unui ritm susținut de execuție. - Cum vor fi prioritizate investițiile în infrastructura de transport în contextul constrângerilor bugetare și al renegocierii PNRR? - În perioada imediat următoare, prioritatea absolută o reprezintă proiectele finanțate prin PNRR. Facem toate eforturile necesare pentru a îndeplini până la finalul lunii august toate jaloanele asumate, astfel încât România să beneficieze integral de fondurile europene disponibile. Dincolo de această prioritate, trebuie să recunoaștem că necesarul de investiții în infrastructura de transport depășește cu mult capacitatea de finanțare disponibilă pe termen scurt. România are nevoie de o etapizare firească și responsabilă a proiectelor, realizată în funcție de fondurile europene disponibile, de capacitatea administrativă și de limitele bugetare necesare pentru respectarea țintelor de deficit. În prezent, bugetul Ministerului Transporturilor destinat investițiilor este de aproximativ 7 miliarde de euro anual. În schimb, valoarea totală a proiectelor aflate în diferite faze de pregătire și implementare se ridică la multe zeci de miliarde de euro. În acest context, prioritizarea devine inevitabilă și trebuie făcută pe criterii obiective, care să maximizeze impactul economic și social al investițiilor. - Considerați că antreprenorii și autoritățile beneficiare au capacitatea tehnică și administrativă necesară pentru implementarea volumului actual de investiții fără întârzieri semnificative? - Unul dintre motivele de satisfacție pentru noi este faptul că piața construcțiilor de infrastructură a reușit să absoarbă o creștere fără precedent a investițiilor în ultimii ani. Dacă în anul 2020 valoarea investițiilor era de puțin peste un miliard de euro, astăzi depășim pragul de 7 miliarde de euro anual. Acești bani se transformă în autostrăzi, linii de cale ferată modernizate, trenuri noi, magistrale de metrou și alte proiecte care schimbă fundamental infrastructura României. În același timp, această creștere a contribuit la dezvoltarea unei piețe mai mature a constructorilor. Vedem companii care investesc în utilaje moderne, atrag specialiști români și străini și își consolidează capacitatea de a livra proiecte complexe. Tot mai multe firme sunt pregătite nu doar pentru proiectele din România, ci și pentru o eventuală extindere regională. Desigur, există în continuare provocări și nevoia de creștere nu s-a epuizat. Dorim să recuperăm într-un interval relativ scurt decalaje acumulate în multe decenii. Din acest punct de vedere, cred că piața are încă potențial de dezvoltare. Întrebarea esențială este dacă vom reuși, ca stat, să menținem și să creștem nivelul investițiilor necesar pentru susținerea acestui ritm. - Cum vedeți colaborarea dintre MTI, CNAIR și CNIR și ce beneficii va aduce reorganizarea pentru ritmul de implementare a investițiilor? - În urma reformelor asumate prin PNRR și a cadrului legislativ adoptat anterior, Compania Națională de Investiții Rutiere reprezintă noua structură responsabilă de implementarea proiectelor noi de infrastructură rutieră majoră. Obiectivul acestei reorganizări este clar: separarea activităților de dezvoltare a rețelei de cele privind administrarea și întreținerea infrastructurii existente. Astfel, CNIR se concentrează pe pregătirea și implementarea marilor proiecte de autostrăzi și drumuri expres, în timp ce CNAIR își păstrează rolul principal în administrarea și întreținerea rețelei aflate în exploatare. Obiectivul CNIR este să crească ritmul de livrare și calitatea acestor proiecte majore și, până în acest moment, o face foarte bine. În actuala perioadă de tranziție, în care ambele companii gestionează proiecte importante, este firesc să existe uneori suprapuneri și o anumită competiție instituțională. Sunt însă convins că, după finalizarea procesului de transfer, responsabilitățile vor fi clar delimitate, iar fiecare companie se va concentra pe propriul domeniu de activitate, în beneficiul implementării mai eficiente a investițiilor. - Ce modificări legislative, procedurale sau tehnice sunt necesare pentru accelerarea proiectelor și reducerea blocajelor din fazele de proiectare, avizare și execuție? - Există mai multe direcții în care putem eficientiza procesele actuale. În primul rând, consider utilă introducerea unui sistem de clasificare a constructorilor pe baza experienței și performanței demonstrate, similar modelelor existente în numeroase state europene. Un astfel de mecanism ar permite participarea la proiecte de complexitate ridicată doar a companiilor care au demonstrat anterior capacitatea de a executa lucrări similare. În prezent, la fiecare procedură de achiziție sunt analizate volume foarte mari de documente care verifică, în esență, aceleași aspecte de eligibilitate și experiență. O altă zonă care necesită simplificare este procedura de scoatere din circuitul forestier a terenurilor afectate de proiectele de infrastructură. Deși rezultatul final este, în majoritatea cazurilor, previzibil, procedura rămâne una lungă și consumatoare de timp. De asemenea, cred că trebuie reanalizat modul în care sunt gestionate documentele de calitate în șantiere. În prezent, marile proiecte generează volume impresionante de documentație, care consumă resurse administrative importante. Cu toate acestea, experiența ultimilor ani arată că existența unei cantități foarte mari de documente nu garantează automat și calitatea execuției. Au existat situații în care au apărut deficiențe de execuție, în ciuda unui volum considerabil de verificări birocratice. Este un subiect care merită analizat pentru a găsi un echilibru mai bun între controlul calității și eficiența proceselor. - Care sunt obiectivele strategice ale României pentru perioada 2027-2030 și ce proiecte vor schimba cel mai mult conectivitatea și competitivitatea economică a țării? - Pentru perioada 2027-2030, obiectivul strategic principal trebuie să fie conectarea provinciilor istorice ale României prin infrastructură modernă, atât rutieră, cât și feroviară. Mi-aș dori ca la finalul acestui deceniu să putem călători exclusiv pe autostradă sau pe linii feroviare modernizate, cu trenuri noi și servicii competitive, între marile regiuni ale țării: de la Iași la Craiova, de la Constanța la Oradea, de la Timișoara la Giurgiu și către toate marile centre economice. La fel de importante sunt conexiunile transfrontaliere moderne către statele vecine. România trebuie să își consolideze rolul de nod logistic regional și de poartă estică a Uniunii Europene. Investițiile în coridoarele europene de transport, în infrastructura feroviară și în conectivitatea regională vor avea un impact direct asupra competitivității economiei și asupra calității vieții cetățenilor.
Primăria Sibiu a anunțat inițierea și derularea procedurii de achiziție pentru serviciile de elaborare a documentațiilor tehnico-economice aferente proiectului "Introducerea transportului electric - Tren Periurban Sibiu" faza: Studiu de Fezabilitate (SF). Astrid Fodor, Primarul Municipiului Sibiu a precizat: "Electrificarea și modernizarea liniei feroviare Brașov - Sibiu - Copșa Mică creează premisele pentru dezvoltarea unui sistem de transport feroviar metropolitan modern, rapid și nepoluant. Sibiul dorește să valorifice această oportunitate strategică prin integrarea infrastructurii naționale cu un serviciu de transport periurban care să conecteze cartierele orașului, zona industrială, aeroportul și localitățile din jur, contribuind la reducerea volumului de trafic rutier și la scăderea emisiilor de carbon. Trenul periurban este unul dintre cele mai importante proiecte de mobilitate pe care Sibiul le pregătește pentru viitor. De aceea, dorim să atragem cei mai buni proiectanți pentru a obține soluțiile optime. Îi invităm pe toți specialiștii cu experiență să participe la această procedură și să contribuie la conturarea unui proiect de referință pentru oraș". Pentru Sibiu și proximități, trenul periurban va însemna un mijloc de transport alternativ care să asigure deplasarea pe traseul Șelimbăr - Gara Sibiu - Zona Industrială Vest, cu includerea ramificației Turnișor - cartierul Tilișca, și cu posibilitatea extinderii în viitor a rutei și către Cisnădie. Valoarea estimată a contractului ce va fi atribuit prin licitație este de 7,5 milioane de lei (fără TVA), iar documentațiile trebuie să fie finalizate în 18 luni. Firmele specializate în proiectare sunt invitate să participe cu oferte, care pot fi depuse până în 24 august 2026 în sistemul electronic de achiziții publice SICAP. Traseu de aproximativ 16 km Traseul propus într-o primă etapă, în lungime de aproximativ 16 km, urmează calea ferată existentă, aflată în operare, între următoarele stații: Gara Șelimbăr - Sibiu Triaj - Gara Sibiu - Halta Sibiu - Halta Turnișor. Din cartierul Turnișor, traseul se ramifică în două direcții: până în cartierul Tilișca, utilizând calea ferată existentă și respectiv până la Aeroport și în Zona Industrială Vest, pe calea ferată industrială. Lucrările proiectate și ulterior realizate de constructor vizează reabilitarea căii ferate existente pentru readucerea acesteia în parametrii proiectați, reconstrucția căii ferate industriale pentru a corespunde standardelor de trafic de călători și transport de marfă, dublarea unor secțiuni de cale ferată pentru a permite încrucișarea trenurilor, introducerea de noi bretele de cale ferată și echipamente care să crească capacitatea liniilor în zonele mai aglomerate, asigurarea trecerilor la nivel cu calea ferată, la intersecția cu drumurile, amenajarea a cel puțin 10 stații noi de călători, cu peroanele aferente, achiziționarea de vehicule feroviare ușoare, electrice, electrificarea liniei sau amenajarea infrastructurii de încărcare pentru aceste vehicule electrice pe baterii sau hidrogen. Primăria Sibiu are deja elaborat un studiu de trafic, un studiu de oportunitate și protocolul de colaborare cu SN CFR SA, iar prin acest studiul de fezabilitate se dorește concretizarea traseului, a lucrărilor necesare pentru punerea în operare a trenului și achiziția materialului rulant.
Reprezentanții Sucursalei Regionale de Căi Ferate (SRCF) Iași și cei ai Întreprinderii de Stat "Calea Ferată din Moldova" pregătesc dezvoltarea unui proiect european de electrificare a căii ferate Iași - Ungheni, care prevede inclusiv modernizarea a 1,6 km de cale ferată pe teritoriul Republicii Moldova. Pentru derularea investiției, SRCF Iași a publicat în cadrul SICAP și licitația pentru atribuirea lucrărilor aferente primei etape a proiectului, pe traseul Roman - Iași - Frontieră (23,4 km). Conform anunțului de participare la licitație, ofertele se depun până la 28 septembrie 2026 (termenul a fost prelungit), iar evaluarea calificării ofertelor, criteriile tehnic și financiar se va realiza la data de 27 octombrie 2026. În paralel, și partea moldoveneasca trebuie să procedeze similar, demarând propriile proceduri de achiziție publică pentru tronsonul aflat pe teritoriul Republicii Moldova, astfel încât cele două investiții să avanseze armonizat și sincronizat. Reabilitarea CF Roman - Iași - Frontiera Faza I include electrificarea integrală a tronsonului Socola - Ungheni (6 km), în prezent neelectrificat, precum și lucrări de tip "light modernization", menite să crească viteza de circulație și siguranța traficului fără modificări majore ale traseului și fără exproprieri suplimentare. Proiectul mai prevede înlocuirea elementelor uzate ale căii ferate, consolidarea terasamentelor, reabilitarea podurilor, podețelor și trecerilor la nivel, modernizarea instalațiilor de electrificare și energoalimentare, precum și reabilitarea peroanelor din stații. Valoarea estimată a contractului de proiectare și execuție este de 289,5 milioane de lei (fără TVA), iar sursa de finanțare este asigurată în proporții egale din fonduri europene nerambursabile (prin programul Mecanismul pentru Interconectarea Europei CEF) și din fonduri de la bugetul de stat. Durata contractului este de 9 luni pentru etapa de proiectare și 18 luni pentru execuție, iar garanția lucrărilor este de 60 de luni. "Această investiție este parte a unui proiect comun România - Republica Moldova prin care va fi realizat, în premieră, și un tronson de cale ferată electrificată cu ecartament european în Basarabia, la Ungheni. Urmează, în câteva zile, și licitația pe teritoriul Basarabiei. Linia feroviară Iași - Frontieră este parte din rețeaua europeană de transport TEN-T, dar și din coridorul de transport Marea Baltică - Marea Neagră - Marea Egee", a transmis Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI). Studiul de fezabilitate necesar investiției a fost realizat de asocierea TPF Inginerie - ISPCF SA, ca proiectant general.
Lucrările de modernizare a liniei de cale ferată Caransebeș - Timișoara - Arad continuă pe toate cele patru loturi ale proiectului. Potrivit CFR SA, la mijlocul lunii iulie 2026, cel mai avansat tronson era Lotul 2 Lugoj - Timișoara Est, cu un progres fizic de peste 76%. Proiectul vizează modernizarea a circa 162 km de cale ferată și va permite circulația trenurilor cu viteze de până la 160 km/h. În perioada 21-24 iulie 2026, Ion Simu-Alexandru, directorul general al CFR SA, a efectuat o serie de vizite de lucru pe șantierele proiectului de modernizare a căii ferate Caransebeș - Timișoara - Arad, împreună cu managerii de proiect, reprezentanții antreprenorilor și echipele de implementare, pentru verificarea directă a evoluției lucrărilor și a organizării activităților din șantier. În cadrul verificărilor au fost analizate fronturile de lucru deschise, mobilizarea personalului și a utilajelor, respectarea graficelor de execuție, precum și măsurile necesare pentru continuarea investiției în condiții optime. Totodată, discuțiile din teren au vizat principalele provocări întâmpinate în implementarea proiectului, inclusiv relocarea rețelelor de utilități, cercetările și descoperirile arheologice, procedurile de avizare, accesul în amplasamente și coordonarea lucrărilor astfel încât circulația feroviară să fie menținută în condiții de siguranță. Lucrările vizează 162 km de cale ferată Proiectul are ca obiectiv modernizarea a aproximativ 162 km de cale ferată, reabilitarea a 19 stații, realizarea a 13 halte noi, precum și implementarea sistemului european de management al traficului feroviar ERTMS Nivel 2, care va contribui la creșterea siguranței și interoperabilității rețelei feroviare. După finalizarea investiției, trenurile vor putea circula cu viteze de până la 160 km/h, ceea ce va reduce timpii de parcurs și va îmbunătăți performanțele transportului feroviar pe unul dintre cele mai importante coridoare din vestul României. "Modernizarea liniei Caransebeș - Timișoara - Arad va crește capacitatea și siguranța infrastructurii feroviare din vestul țării și va îmbunătăți legătura cu rețeaua europeană de transport. CFR SA va continua monitorizarea fiecărui lot, verificarea progresului din teren și coordonarea măsurilor necesare pentru derularea proiectului în conformitate cu cerințele tehnice, contractuale și de siguranță", au transmis reprezentanții companiei de căi ferate. Studiul de fezabilitate aferent proiectului de modernizare a CF Caransebeș - Timișoara - Arad (162 km) a fost elaborat de compania Consis Proiect. Stadiul lucrărilor pentru fiecare din cele 4 loturi Potrivit datelor centralizate la mijlocul lunii iulie 2026, progresul fizic al lucrărilor diferă semnificativ între cele patru loturi ale investiției: Lotul 1 Caransebeș - Lugoj: 13,01%. Contractul, în valoare de 1,34 miliarde lei (fără TVA) a fost semnat în decembrie 2023 cu asocierea RailWorks, formată din Alstom Transport SA (lider) și Arcada Company SA. Serviciile de supervizare a construcției vor fi asigurate de compania TPF Inginerie . Lotul 1 are o lungime de 39,56 km. Proiectul prevede dublarea liniei CF pe o lungime de 31,69 km, lucrări civile în 4 stații CF, cea mai importantă fiind stația CF Caransebeș, care va avea inclusiv o clădire de mentenanță și pasarelă edilitară, două halte de călători, lucrări de modernizare a lucrărilor de artă - 12 poduri și 49 podețe, construirea unui pasaj superior la intrarea în Lugoj (DJ 584), montarea de sisteme automate de semnalizare la 12 treceri la nivel cu calea ferată, lucrări specifice de exploatare feroviară, dar și lucrări de semnalizare prin implementarea sistemului ERTMS (ETCS nivel 2 și GSM-R) pe întregul traseu. Lotul 2 Lugoj - Timișoara Est: 76,3%. Contractul de execuție, în valoare de 1,91 miliarde lei (fără TVA), a fost semnat la finalul anului 2022 cu FCC Construccion , iar supervizarea este asigurată de TPF Inginerie. Lotul 2, în lungime de 54,13 km, vizează lucrări civile în stațiile Lugoj, Belinț, Topolovăț, Recaș și Remetea Mare, în 5 halte de călători, lucrări de modernizare a lucrărilor de artă - 14 poduri și 39 podețe, sisteme automate de semnalizare la 17 treceri la nivel cu calea ferată, lucrări specifice de exploatare feroviară, precum și lucrări de semnalizare prin implementarea sistemului ERTMS (ETCS nivel 2 și GSM-R) pe întregul traseu. De asemenea, în cadrul lucrărilor aferente secțiunii Lugoj - Timișoara Est sunt incluse următoarele obiective de utilitate publică și feroviară: 5 pasarele pietonale în stațiile Lugoj, Belinț, Topolovăț, Recaș, Remetea Mare, două pasarele pietonale în haltele Chizătău și Izvin, un pasaj superior în stația Lugoj (strada Banatului), panouri fonoabsorbante pe o lungime totală de 6.350 m și rampe de încărcare-descărcare în stațiile Lugoj, Belinț, Topolovăț, Remetea Mare. Lotul 3 Timișoara Est - Ronaț Triaj: 24,51%. Contractul, în valoare de 1,44 miliarde lei (fără TVA) a fost semnat în august 2022 cu asocierea Webuild SpA (lider) - Partecipazioni Italia SpA - Salcef SpA. Serviciile de supervizare a construcției vor fi asigurate de compania TPF Inginerie, iar Tecnic Consulting Engineering asigură servicii de proiectare. Pe Lotul 3 (13,86 km), proiectul prevede dublarea căii ferate pe cea mai mare parte a traseului. Lucrările includ modernizarea sau reabilitarea a 3 poduri și 3 podețe, realizarea a 9 pasaje denivelate, modernizarea unei treceri la nivel și construirea a două podețe de descărcare. De asemenea, vor fi modernizate instalațiile de electrificare, semnalizare, telecomunicații și alimentare cu energie, clădirile din stațiile și haltele Timișoara Est, Timișoara Nord, Timișoara Centru și Ronaț Triaj, precum și rețelele de apă și canalizare. Proiectul mai cuprinde măsuri de protecție a mediului, precum montarea de panouri fonoabsorbante, decontaminarea solului, amenajarea de spații verzi, separatoare de hidrocarburi și garduri de protecție. Lotul 4 Ronaț Triaj - Arad: 35,08%. Antreprenor general al lucrarilor aferente Lotului 4 al CF Ronat Triaj - Arad este asocierea WeBuild SpA - Partecipazioni Italia SpA - Salcef SpA. Contractul, in valoare de aproape 2,2 miliarde lei (fara TVA) a fost semnat in noiembrie 2022. Asocierea Baicons Impex (lider) - Arex Lider Company supervizează șantierul pentru modernizarea liniei feroviare pe Lotul 4 Ronaț Triaj - Arad, iar Tecnic Consulting Engineering asigură servicii de proiectare. Pe lângă cei aproape 55 km de cale ferată ce vor fi modernizați, proiectul mai include modernizarea sau construcția a 6 pasarele pietonale în stațiile Sânandrei, Băile Călacea, Orțișoara, Vinga, Șag și Aradu Nou, a unei pasarele edilitare în Aradu Nou, a 4 pasaje superioare în stațiile Sânandrei (DJ 692A), Orțișoara (DJ 693), Cărani (DJ 692), Vladimirescu (DN 7), a 11 pasaje inferioare, dintre care 9 în Aradu Nou, unul în stația Orțișoara și unul în stația Șag, precum și montarea de panouri fonoabsorbante pe o lungime totală de 9,4 km și de rampe de încărcare-descărcare în stațiile Orțișoara, Vinga și Aradu Nou.
Compania Națională de Investiții Rutiere ( CNIR ) SA pregătește startul construcției Tronsonului 4 al Autostrăzii Unirii (A8), Iași - Vama Ungheni. Recent, conducerea societății a participat la o ședință de lucru desfășurată la Chișinău, dedicată implementării contractului de proiectare și execuție. Finanțat prin mecanismul SAFE, proiectul include, în premieră, și primii kilometri de autostradă ce vor fi construiți pe teritoriul Republicii Moldova. Întâlnirea a reunit reprezentanții CNIR, ai Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, ai Administrației Naționale a Drumurilor din Republica Moldova și ai asocierii de constructori italieni Itinera - Saipem - ICM, care va începe în august proiectarea lucrărilor. Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a precizat că una dintre principalele teme ale discuțiilor a fost reducerea perioadei alocate proiectării. "În cadrul întâlnirii, am discutat cu viceprim-ministrul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, cu directorul general al Administrației Naționale a Drumurilor din Republica Moldova, Ștefan Popa, și cu reprezentantul antreprenorului, posibilitatea de a accelera realizarea Proiectului Tehnic. Ne dorim să devansăm termenul de 10 luni pentru că va contribui la pregătirea și avizarea documentațiilor necesare derulării procedurilor de expropriere, precum și a celorlalte avize, acorduri și autorizații necesare pentru realizarea traseului autostrăzii pe teritoriul Republicii Moldova", a declarat Gabriel Budescu. În cadrul reuniunii au fost analizate aspectele tehnice privind elaborarea proiectului, fiind oferite proiectantului clarificări referitoare la studiile geotehnice și topografice, precum și la celelalte investigații și activități necesare întocmirii documentației tehnice. De asemenea, participanții au discutat despre modul de derulare a contractului, corelarea activităților dintre părți, responsabilitățile fiecărei instituții implicate și etapele necesare pentru continuarea implementării investiției. Contract de 3,57 miliarde lei pentru 15,5 km de autostradă Contractul pentru proiectarea și execuția Tronsonului 4 al Autostrăzii Unirii a fost semnat la 2 iulie 2026 cu asocierea italiană Itinera - Saipem - ICM. Valoarea acestuia este de 3,57 miliarde lei, iar durata totală de implementare este de 46 de luni, din care 10 luni sunt alocate proiectării, iar 36 de luni execuției lucrărilor. Din asocierea câștigătoare fac parte și subcontractanții Pirotehnic OSB, Luxten Lighting Company, Terra Silva, Photovoltaic Systems, Elektra Invest, Tecnic Consulting Engineering România, Muzeul Național de Istorie a României, SD Green Group și CIS Gaz. Tronsonul Iași - Vamă Ungheni va avea o lungime de 15,5 kilometri și va include 14 poduri și pasaje, două tunele - dintre care tunelul de la kilometrul 83 va avea o lungime de 1.760 metri și două noduri rutiere, respectiv un nod rutier de perspectivă pentru legătura cu viitorul Spital Regional și Aeroportul Iași și nodul rutier Golăiești. Din 24 august începe proiectarea pentru 60 km ai Autostrăzii Unirii CNIR reamintește că, începând cu 24 august, aproximativ 60 km ai Autostrăzii Unirii, pe sectorul Târgu Neamț (Moțca) - Iași - Ungheni, vor intra în etapa de proiectare, în baza contractelor semnate cu asocierile UMB - EuroAsfalt, FCC Construcción și Itinera - Saipem - ICM. Studiul de fezabilitate al Autostrăzii Unirii (A8) Târgu Neamț - Iași - Ungheni a fost revizuit și actualizat de compania Consitrans , alături de o echipă extinsă de proiectanți de la Artera Proiect, Pirotehnic OSB, Geostud, Drum Proiect, Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" și Geo-Serv, ca subcontractanți. 14 oferte pentru contractul de supervizare a Tronsonului 4 CNIR SA a primit 14 oferte de participare la licitația pentru supervizarea lucrărilor pe tronsonul 4 al Autostrăzii Unirii Târgu Neamț (Moțca) - Iași - Ungheni. Contractul are o valoare estimată de 55 milioane de lei, o durată de 110 luni, incluzând cele 46 de luni pentru proiectare și execuție, respectiv 60 de luni garanția lucrărilor. Cele 14 oferte se află în etapa de evaluare, ce are termenul-limită stabilit la data de 8 martie 2028, ora 18:00. Acestea au fost depuse de: 1. TPF Inginerie ; 2. Consitrans; 3. IRD Engineering; 4. EGIS România; 5. Asocierea TQM Management (lider) - Dohwa Engineering - Triangle AG; 6. Asocierea Pro Toby (lider) - Transprojekt Gdanski - B-Act Spółka Akcyjna; 7. Asocierea Infranova Soluții Tehnice în Construcții (lider) - Botek - Irimat Cons; 8. Asocierea Ghallard Sys (lider) - Gestion Integral Del Suelo Sl; 9. Asocierea Peyco Proyectos - Estudios Y Construcciones SA (lider) - K-Box Construction Design - We Project Engineering; 10. Asocierea Activ Proiectare Infrastructură (lider) - EMAY Uluslararası Mühendislik ve Müşavirlik AȘ, având ca subcontractant compania Metroul; 11. Asocierea Septembrie Consulting (lider) - Search Corporation - Constantina-Tamara Olcer-Cundiev Cabinet Avocat; 12. Asocierea Konsent (lider) - MGGP Engineering - MGGP; 13. Asocierea Civil Engineering Institute "Macedonia" JSc. Skopje (lider) - CCAT Solution Grup; 14. Asocierea Leviatan Design (lider) - Smart Infrastructure Solutions - Padeco Company Limited.
Lucrările pe lotul lipsă al autostrăzii A1 dintre Margina și Holdea avansează într-un ritm susținut, constructorii înregistrând progrese importante atât la cele două tuneluri, cât și la infrastructura rutieră și structurile de artă. Potrivit Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara, galeriile primului tunel au depășit un stadiu de execuție de 90%, iar la tunelul al doilea continuă excavările, în paralel cu lucrările de hidroizolație și realizarea căptușelii finale. Antreprenor general este asocierea Grup UMB - Euro-Asfalt (Bosnia-Herțegovina), iar supervizarea șantierului este asigurată de IRD Engineering . La cele două galerii ale tunelului 1 au început deja lucrările pentru realizarea structurii rutiere, după finalizarea în mare parte a lucrărilor de execuție a galeriei. În ceea ce privește tunelul 2, constructorii mai au de excavat aproximativ 270 de metri pe galeria executată de UMB și 107 metri pe galeria realizată de Euro Asfalt. În paralel cu excavarea se desfășoară lucrările de hidroizolație, armare și betonare a căptușelii finale. Pentru aceste operațiuni sunt organizate în prezent câte trei fronturi de lucru, urmând să fie deschis și al patrulea, în timp ce excavarea continuă simultan în zece fronturi, pe ambele galerii. Tunelul 2 va avea sisteme moderne de siguranță Potrivit DRDP Timișoara, cel de-al doilea tunel va beneficia de echipamente moderne pentru siguranța circulației și intervenția în situații de urgență. Acesta va fi dotat cu ventilatoare, telefoane de urgență, senzori și hidranți suplimentari, care vor crea o perdea de apă în cazul producerii unui incendiu. De asemenea, vor fi instalate antene radio pentru asigurarea comunicațiilor în interiorul tunelului și transmiterea informațiilor către participanții la trafic. În același timp, toate cele patru portale ale celor două tuneluri au fost finalizate, urmând etapa de amenajare arhitecturală. Avansează și lucrările de drum Pe sectorul rutier aferent lotului au fost executate pe suprafețe extinse lucrările la stratul superior de fundație din balast stabilizat cu lianți hidraulici. Pentru protejarea acestuia a fost aplicată o peliculă de emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă, soluție tehnică ce limitează evaporarea apei și reduce riscul apariției fisurilor de contracție în stratul de fundație. Totodată, această etapă pregătește stratul suport pentru așternerea viitoarelor straturi bituminoase. Uzină pentru grinzi și stație de asfalt pe șantier Pe șantier au început și lucrările de echipare a uzinei pentru fabricarea grinzilor prefabricate necesare podurilor și pasajelor de pe acest lot de autostradă. În total, pentru structurile de artă vor fi utilizate 442 de grinzi prefabricate, iar uzina va avea o capacitate de producție de aproximativ șase grinzi cu lungimea de 40 de metri pe zi. Tot pe amplasament va funcționa și o stație de asfalt, care va asigura producerea mixturilor asfaltice și așternerea acestora în condiții optime, cu respectarea timpilor tehnologici.
La un an de la începerea lucrărilor, șantierul lotului Chiribiș - Biharia al Autostrăzii A3 Transilvania a ajuns la 65% execuție, în avans față de graficul de lucru. Directorul Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), Gabriel Budescu, împreună cu secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Horațiu Cosma, au efectuat o nouă verificare a lotului de 28,5 kilometri din județul Bihor, pe care antreprenorul lucrează cu aproape 700 de persoane și peste 500 de utilaje și echipamente. "Din punct de vedere contractual, lucrurile se desfășoară conform graficului. Nu avem probleme în ceea ce privește ordinele de modificare, variațiile de lucrări, situațiile de plată sau decontările, toate fiind la zi. Constructorul se află în avans cu execuția lucrărilor, în ciuda dificultăților existente în piață privind aprovizionarea cu bitum și evoluția costurilor la combustibil. Ne dorim ca acest ritm să fie menținut și să putem finaliza lucrările până la sfârșitul anului, însă, mai presus de respectarea termenelor, pentru noi contează calitatea. Obiectivul este să livrăm o lucrare executată la cele mai înalte standarde, iar până în prezent constructorul a demonstrat pe lotul adiacent că se poate", a explicat Gabriel Budescu. Antreprenorul general, asocierea Precon Transilvania (lider) - Citadina 98 , este mobilizat cu 659 de persoane și 525 de utilaje și echipamente pe șantier. Potrivit constructorilor, primul strat de asfalt a fost așternut pe 11 km de autostradă, iar al doilea pe 5 km de autostradă și 5 km din relocarea DN 19E. În plus, s-au montat parapete pe 4,5 km de autostradă. Valoarea contractului de proiectare și execuție pentru subsecțiunea 3C2 Chiribiș - Biharia este de 785 milioane de lei, finanțarea fiind asigurată din fonduri europene, Programul Transport 2021-2027. Contractul pentru realizarea acestui tronson a fost semnat la 3 aprilie 2024 între CNAIR și Precon, ulterior fiind transferat, în aprilie 2025, către Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) SA, care gestionează în prezent implementarea. Ordinul de începere pentru etapa de proiectare a fost emis în mai 2025, cu un termen de finalizare de șase luni. Execuția lucrărilor a debutat efectiv în teren la data de 24 iulie 2025, inițial pe un sector de 8,5 km, iar din 29 septembrie 2025 constructorul a avut acces pe întregul traseu de 28,55 km, ceea ce a permis intensificarea lucrărilor. La începutul anului 2026, CNIR SA a semnat cu asocierea de firme din Ventra Project Management (lider) - Utiber Kozuti Beruhazo Kft. Ungaria contractul pentru supervizarea lucrărilor pe Autostrada Transilvania, lotul 3C2 Chiribiș - Biharia. Contractul are o valoare de 14,9 milioane de lei și este finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021-2027.
România traversează cea mai amplă etapă de dezvoltare a infrastructurii de transport din ultimele decenii, cu investiții fără precedent în autostrăzi, căi ferate, porturi și infrastructură logistică. După mai mulți ani în care prioritatea a fost recuperarea decalajelor față de statele vest-europene, sectorul intră într-o nouă etapă, în care provocările nu mai țin exclusiv de atragerea finanțărilor, ci și de capacitatea de implementare și administrare a proiectelor. Extinderea rapidă a rețelelor de transport aduce în prim-plan maturitatea documentațiilor tehnice, eficiența administrației, digitalizarea, reziliența infrastructurii și disponibilitatea resurselor umane specializate. În același timp, noile instrumente europene de finanțare și schimbările geopolitice creează oportunități importante pentru accelerarea investițiilor strategice. Analiza de față prezintă stadiul marilor proiecte, principalele provocări identificate de autorități și specialiști, precum și direcțiile care vor defini dezvoltarea infrastructurii românești în următorul deceniu. România a depășit pragul de 1.400 km de autostrăzi și drumuri expres deschise circulației, iar alți aproape 946 km se află în execuție, conturând cea mai extinsă rețea de șantiere de infrastructură rutieră din ultimele decenii. Datele arată că investițiile nu mai sunt concentrate într-un singur coridor, ci se desfășoară simultan în toate regiunile țării, pe autostrăzi, drumuri expres și centuri ocolitoare. În același timp, extinderea rapidă a rețelei schimbă și prioritățile sectorului. Dacă obiectivul ultimului deceniu a fost construirea de kilometri noi, următorii ani vor pune accent pe sustenabilitatea investițiilor: controlul costurilor, securizarea lanțurilor de aprovizionare, diversificarea surselor de finanțare și dezvoltarea capacității administrative. În acest nou context, performanța nu va mai fi măsurată doar prin lungimea autostrăzilor inaugurate, ci și prin capacitatea statului și a industriei de a administra eficient o rețea de infrastructură aflată într-o expansiune fără precedent. Expansiunea investițiilor a schimbat și structura pieței de construcții . România are în prezent șase companii de construcții cu cifre de afaceri de peste un miliard de euro, un nivel greu de imaginat în urmă cu un deceniu. Totuși, această maturizare vine cu noi riscuri: creșterea costurilor cu combustibilii, materialele și forța de muncă pune presiune pe contractele aflate în execuție, în timp ce constructorii au nevoie de predictibilitate în ceea ce privește finanțarea și ajustarea prețurilor. România se apropie de 2.400 km de infrastructură de mare viteză În prezent, rețeaua națională însumează 1.417,7 km de autostrăzi și drumuri expres în exploatare, în timp ce 945,7 km sunt în construcție, ceea ce înseamnă că România are deja proiecte care totalizează 2.363,4 km de infrastructură rutieră de mare viteză. A1 București - Nădlac rămâne "coloana vertebrală" a rețelei, cu 486,2 km deschiși circulației, la care se adaugă încă 92,1 km aflați în execuție. Autostrada Moldovei (A7) devine, însă, principalul motor al dezvoltării, având 212 km deja deschiși, respectiv 185,2 km aflați în construcție, în timp ce Autostrada Transilvania (A3) însumează 200,7 km în exploatare și încă 138,2 km în lucru. În paralel, proiectele de drum expres câștigă tot mai mult teren. DEx16 Arad - Oradea are deja 15,1 km deschiși și 120,5 km în execuție, iar DEx6 Focșani - Galați însumează 85,8 km aflați în construcție. Dacă A7 generează cele mai multe inaugurări, Autostrada Unirii (A8) concentrează cel mai mare volum de lucrări aflate în execuție. În prezent, 216,9 km sunt în construcție, fără ca vreun tronson să fie încă deschis circulației. Pentru prima dată după mulți ani, Moldova beneficiază simultan de investiții majore atât pe direcția nord-sud (A7), cât și pe axa est-vest (A8), proiect care va lega Transilvania de Iași și, ulterior, de Republica Moldova. Directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere ( CNIR ) SA, Gabriel Budescu, consideră că proiectul are o miză care depășește dimensiunea națională: "Fiecare contract semnat pentru autostrada A8 întărește dimensiunea europeană și valoarea strategică a acestui proiect care, în premieră, va depăși granițele României". Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) estimează că în 2026 ritmul inaugurărilor va depăși recordul stabilit anterior. "Ne păstrăm optimismul cu privire la cel mai bun an din istoria României în materie de autostrăzi și drumuri expres. În 2024 am dat în trafic 200 de kilometri, iar anul acesta cu siguranță depășim 200 km", a declarat Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în cadrul MTI. Potrivit acestuia, până la sfârșitul anului ar putea fi deschiși circulației între 230 și 250 km. Din perspectiva Asociației Pro Infrastructură (API), prioritatea absolută rămâne finalizarea marilor coridoare de transport. Directorul executiv Ionuț Ciurea consideră că beneficiile economice reale vor apărea abia după realizarea continuității rețelei, estimând un orizont optimist în jurul anului 2035. În paralel, acesta atrage atenția că dezvoltarea infrastructurii rutiere trebuie dublată de modernizarea accelerată a căii ferate și de întărirea capacității instituționale. Fără proiecte mature, fără administrații performante și fără specialiști, chiar și cele mai consistente surse de finanțare riscă să producă rezultate sub așteptări. "Prima prioritate este finalizarea coridoarelor majore și strategice de autostradă și drum expres care conectează provinciile istorice și principalele centre economice românești. Marea Unire, dacă vreți, pe rutier. Continuitatea rețelei generează beneficii economice mult mai mari decât realizarea unor tronsoane izolate. Va mai dura însă minimum zece ani. Vorbim despre orizontul 2035, ca să fim optimiști", a precizat Ionuț Ciurea. Specialiștii caută soluții pentru reducerea dependenței de importuri Una dintre vulnerabilitățile pieței locale de infrastructură rutieră este dependența de importurile de bitum. În prezent, peste 90% din bitumul utilizat în România provine din import, în principal din Austria și Polonia. În acest context, CNIR pregătește o analiză comparativă privind utilizarea betonului în locul asfaltului pentru anumite proiecte, în timp ce CIROM , organizația patronală din industria cimentului, propune realizarea de drumuri de mare viteză din beton, pe care le consideră potrivite mai ales în contextul finanțărilor SAFE, care necesită soluții reziliente și durabile pentru marile proiecte de infrastructură cu utilizare duală (militară și de transport). "La ora actuală, cred că peste 90% din bitumul utilizat în țară este din import, din Austria și Polonia. Ne propunem să facem o analiză privind ce e mai rentabil - să construim din beton sau cu straturi rutiere din asfalt", a declarat Gabriel Budescu. Și în cazul parapetelor se analizează utilizarea modelelor din beton tip New Jersey, în condițiile în care variantele metalice sunt, de asemenea, dependente de import. Programul SAFE: Peste 4,2 miliarde euro pentru infrastructura duală Un element nou în finanțarea infrastructurii îl reprezintă programul european SAFE, prin care România beneficiază de peste 16 miliarde de euro, dintre care aproximativ 4,2 miliarde de euro sunt destinați infrastructurii duale - rutiere/ feroviare și portuare. În acest context, infrastructura nu mai este analizată exclusiv din perspectivă economică, ci și prin prisma securității și mobilității militare. Dr. ing. Flavius Pavăl, vicepreședinte al Asociației Profesionale de Drumuri și Poduri ( APDP ), apreciază că România a depășit etapa proiectelor punctuale și a intrat într-o fază de dezvoltare sistemică. Potrivit acestuia, pe măsură ce rețeaua se extinde, accentul se va muta de la construirea de kilometri noi către administrarea eficientă a infrastructurii existente, digitalizare, monitorizare și creșterea rezilienței. "Contextul geopolitic actual a readus infrastructura de transport în centrul politicilor europene privind competitivitatea economică, securitatea, reziliența și mobilitatea militară. Din acest punct de vedere, România beneficiază de o poziție strategică la frontiera estică a Uniunii Europene, ceea ce creează premise favorabile pentru continuarea investițiilor în infrastructura rutieră și pentru atragerea de noi surse de finanțare europene. Experiența ultimilor ani arată că proiectele mature și bine pregătite continuă să atragă finanțare, indiferent de instrumentul utilizat. În următorii ani, investițiile vor fi evaluate prin contribuția lor la dezvoltarea economică, la creșterea rezilienței rețelelor de transport și la asigurarea continuității funcționării acestora în situații de criză. Cu toate acestea, disponibilitatea finanțării reprezintă doar una dintre condițiile necesare pentru menținerea ritmului actual de dezvoltare. La fel de importante sunt capacitatea administrativă a beneficiarilor, maturitatea documentațiilor tehnice, stabilitatea cadrului legislativ, eficiența proceselor de avizare și autorizare, precum și disponibilitatea resurselor umane specializate în proiectare, execuție și administrare", a explicat Flavius Pavăl. La rândul său, Giorgia Gunnella, senior partner și director al diviziei internaționale a 3TI Progetti , consideră că programul SAFE ar putea avea un impact semnificativ asupra pieței, prin asigurarea unei capacități suplimentare de finanțare și prin îmbunătățirea bancabilității proiectelor. "Dincolo de sprijinul financiar direct, programe precum SAFE pot crește încrederea investitorilor, pot încuraja cooperarea public-privată și pot accelera implementarea proiectelor de importanță strategică. Dacă va fi aplicat eficient, programul poate contribui la crearea unui mediu investițional mai predictibil și la consolidarea poziției României ca hub important de infrastructură și industrie în regiune", a adăugat reprezentanta 3TI Progetti în România. Administrarea infrastructurii devine noua provocare a următorului deceniu Pe măsură ce rețeaua de autostrăzi și drumuri expres se apropie de 2.400 km aflați fie în exploatare, fie în execuție, provocarea infrastructurii rutiere din România nu va mai fi exclusiv construirea de noi tronsoane, ci administrarea eficientă a activelor existente. Dacă în ultimii 15 ani accentul a fost pus pe recuperarea decalajului față de celelalte state europene în ceea ce privește numărul de kilometri de autostradă, următorul deceniu va impune o schimbare de paradigmă. O rețea extinsă presupune costuri tot mai mari pentru întreținere, monitorizare, reparații și modernizare, precum și sisteme performante de management al infrastructurii. Specialiștii atrag atenția că succesul investițiilor va depinde inclusiv de capacitatea autorităților de a menține infrastructura în parametri optimi de funcționare pe întreaga durată de viață. În acest context, digitalizarea va deveni un instrument esențial, prin utilizarea sistemelor inteligente de monitorizare a stării drumurilor, a senzorilor integrați în structurile de poduri și viaducte, a bazelor de date privind ciclul de viață al infrastructurii și a soluțiilor bazate pe inteligență artificială pentru planificarea lucrărilor de mentenanță. Totodată, schimbările climatice obligă administratorii rețelei să acorde o atenție sporită rezilienței infrastructurii în fața fenomenelor meteorologice extreme, precum inundațiile, alunecările de teren sau valurile de căldură, care afectează tot mai frecvent structura rutieră. Vicepreședintele APDP, dr. ing. Flavius Pavăl, subliniază că administrarea activelor, digitalizarea proceselor, monitorizarea infrastructurii, reziliența și siguranța rutieră vor deveni teme la fel de importante precum construcția de noi autostrăzi. În opinia sa, România a depășit etapa proiectelor izolate și a intrat într-o fază de dezvoltare sistemică, însă menținerea ritmului actual va depinde nu doar de finanțare, ci și de capacitatea administrativă a beneficiarilor, de calitatea documentațiilor tehnice, de eficiența proceselor de avizare și de existența resurselor umane specializate. În aceste condiții, următoarea etapă de dezvoltare a infrastructurii rutiere va fi definită atât de extinderea rețelei, cât și de modul în care aceasta va fi administrată, întreținută și adaptată noilor cerințe privind mobilitatea, siguranța și sustenabilitatea. Infrastructura viitorului: digitalizarea, AI și reziliența schimbă regulile jocului După două decenii în care prioritatea României a fost extinderea rețelei de autostrăzi și drumuri expres, următoarea etapă de dezvoltare a infrastructurii va fi definită mai puțin de numărul de kilometri construiți și tot mai mult de performanța, reziliența și eficiența administrării acestora. În acest context, digitalizarea, inteligența artificială, monitorizarea continuă a infrastructurii și utilizarea unor materiale cu impact redus asupra mediului sunt direcțiile care vor remodela sectorul rutier în următorul deceniu. Specialiștii apreciază că infrastructura viitorului va fi evaluată, pe lângă capacitatea de transport, și prin modul în care poate anticipa degradările, rezista fenomenelor climatice extreme și utiliza eficient resursele financiare disponibile. Potrivit dr. ing. Flavius Pavăl, vicepreședintele APDP, cea mai importantă transformare va avea loc în modul de administrare a infrastructurii. După o perioadă în care investițiile au vizat în principal dezvoltarea rețelei fizice, accentul se va muta asupra integrării tehnologiilor digitale și a sistemelor inteligente de management al activelor. Administrarea drumurilor pe baza datelor, a indicatorilor de performanță și a analizelor de risc va permite prioritizarea investițiilor în funcție de impactul asupra siguranței circulației, mobilității și costurilor de exploatare. În această ecuație, inteligența artificială este considerată unul dintre instrumentele cu cel mai mare potențial. Algoritmii de analiză predictivă vor putea estima evoluția degradărilor, identifica sectoarele cu risc ridicat și optimiza programele de întreținere, contribuind la decizii mai rapide și mai eficiente. O altă direcție tehnologică majoră este reprezentată de extinderea utilizării conceptelor BIM și Digital Twin. Aceste tehnologii permit realizarea unor modele digitale complete ale infrastructurii, care pot fi utilizate pe întreg ciclul de viață al investiției, de la proiectare și execuție până la exploatare și întreținere. În paralel, monitorizarea prin senzori inteligenți, sisteme IoT (Internet of Things), drone și tehnologii moderne de scanare va permite trecerea de la intervenții reactive la intervenții preventive. Monitorizarea permanentă a podurilor, versanților, structurilor de sprijin sau a altor elemente critice poate reduce riscul apariției unor degradări majore și poate crește nivelul de siguranță al rețelelor de transport. Materialele sustenabile și infrastructura cu emisii reduse devin priorități Pe lângă digitalizare, o direcție importantă este reprezentată de utilizarea unor materiale și tehnologii care reduc impactul asupra mediului. Potrivit reprezentanților APDP, proiectele viitoare vor include într-o măsură tot mai mare materiale reciclate, asfalturi performante, tehnologii cu consum energetic redus și soluții destinate prelungirii duratei de viață a infrastructurii. Interesul pentru aceste tehnologii este deja vizibil în cadrul manifestărilor tehnice organizate de asociație, unde digitalizarea proceselor și administrarea infrastructurii pe baza datelor se regăsesc printre principalele teme de dezbatere. Fenomenele meteorologice extreme modifică deja criteriile de proiectare a infrastructurii rutiere. Creșterea frecvenței inundațiilor, alunecărilor de teren, temperaturilor extreme sau perioadelor prelungite de secetă obligă proiectanții și administratorii să integreze încă din fazele inițiale analize complexe privind riscurile climatice. Potrivit APDP, România a făcut progrese importante prin includerea cerințelor privind adaptarea la schimbările climatice în documentațiile tehnico-economice și în evaluarea investițiilor. *** Analiza pieței construcțiilor de infrastructură pentru transporturi 2026 este disponibilă în ediția Iunie-Iulie 2026 a revistei Agenda Construcțiilor (Partea I). Pe lângă datele introductive, din care o parte sunt prezentate mai sus și care conturează o imagine de ansamblu a sectorului, articolul include declarații ale reprezentanților unor instituții, asociații, companii și alte organizații reprezentative pentru infrastructura de transporturi, respectiv: Gabriel Budescu, director general, CNIR; Ec. Mariana Miclăuș, directorul general al Metrorex ; Simion Creţu, directorul general al ADR Centru ; Vasile Asandei, directorul general al ADR Nord-Est ; Liviu Gabriel Mușat, director general al ADR Sud-Muntenia; Stelian Bărăgan, directorul general al ADR Sud-Vest Oltenia ; Dr. ing. Flavius Pavăl, vicepreședinte al APDP; Ionuţ Florin Bozbici, președintele Sindicatului Drumarilor "Elie Radu" ; Gheorghiţă Boacă, prodecan al Facultăţii de Construcţii și Instalaţii și coordonator al specializării CFDP; Prof. univ. dr. Horaţiu Vermeșan, prodecan al Facultăţii de Ingineria Materialelor și a Mediului din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca și director executiv al ANAZ ; Ionuţ Ciurea, director executiv al Asociaţiei Pro Infrastructură; Florin Goidea, director general al CNACN Constanţa ; Nicolae-Dan Tivilichi, director general al CN APDM SA Galaţi ; Dr. ing. Cosmin Tobolcea, președintele Asociaţiei Române a Inginerilor Consultanţi ( ARIC ); Adrian-Ovidiu Prahoveanu, CEO Dromcons ; Giorgia Gunnella, senior partner și director al diviziei internaţionale a 3TI Progetti; Dinu Constantin Mînzat, director general al Citadina 98 ; Jerzy Szot, director general al MGGP Engineering ; Irina Forgo, director al FPSC ; Cătălin Șomode, director departament infrastructură în cadrul Bog'Art ; Cătălin Vișan, director general adjunct al Concelex ; Dr. ing. Cristian Erbașu, CEO Construcţii Erbașu ; Mario Proell, CEO al PORR România ; Marius Bădina, fondator și director general al Viarom Construct ; Marinela Drăcea, președintele CIROM; Marcel Florea, CEO al Florea Grup (Petra Pavaje); Gabriel Neculae, CEO al SW Umwelttechnik România ; Constantin Mincu P. Brâncuși, CEO al Costa Utilaje ; Florentina Covrig, director general Bitum Truck ; Gheorghe Cristian George, directorul general al Doka România ; Cristian Hiver, directorul general al mateco România . Analiza este disponibilă GRATUIT pentru abonații revistelor Agenda Construcțiilor & Fereastra. Click aici pentru abonare!