Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Guvernul pregătește programul pentru finanțarea bateriilor la sisteme fotovoltaice. Noul program, derulat prin intermediul Administrația Fondului pentru Mediu, beneficiază de un buget de 400 de milioane de lei și se adresează persoanelor fizice care au calitatea de prosumator.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) anunță, marți, într-un comunicat oficial, că inspectorii săi de la Antifraudă au identificat și au stopat un „mecanism de fraudă fiscală în comerțul cu autoturisme second-hand”, prejudiciul cauzat bugetului României fiind estimat la peste 26 milioane lei (circa 5 milioane EUR). Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul...
Circa 66% români au ajuns să plătească mai mult decât era necesar într-o călătorie, din cauza improvizațiilor financiare, potrivit unui studiu realizat de Frappe Digital pentru ING Bank. Asta se întâmplă din cauză că multe călătorii aduc adesea costuri pe care românii nu le iau în calcul de la început: de la schimb valutar făcut […]
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător și furnizor de energie electrică din România, spune pentru Profit.ro că Metrorex, societatea de stat care administrează rețeaua de metrou din București, a început să facă plăți zilnice după ce furnizorul i-a trimis preaviz de deconectare de la alimentarea cu curent electric, pentru facturi restante.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător și furnizor de energie electrică din România, spune pentru Profit.ro că Metrorex, societatea de stat care administrează rețeaua de metrou din București, a început să facă plăți zilnice după ce furnizorul i-a trimis preaviz de deconectare de la alimentarea cu curent electric, pentru facturi restante.
Inspectorii Antifraudă ai ANAF au identificat și au stopat un mecanism de fraudã fiscalã în comerțul cu autoturisme second-hand, prin care a fost cauzat un prejudiciu bugetului de stat estimat la peste 26 milioane lei. Firmele verificate au introdus în țară peste 2.00 de mașini folosind acest mecanism de evitare a plății taxelor.
România a intrat în etapa finală a PNRR cu un buget actualizat de 20,1 miliarde de euro şi aproximativ 7,57 miliarde de euro care mai pot fi încasaţi, scrie NEWS.ro. Până la termenul-limită din 31 august, autorităţile trebuie să închidă mii de investiţii, să treacă prin Parlament reformele restante şi să finalizeze procedurile administrative necesare pentru decontarea banilor europeni.
Sezonul 2026 a pornit cu vânzări foarte puternice în toamna şi iarna trecute, a frânat în primăvară şi vine cu o realocare a bugetelor dinspre litoralul românesc către destinaţiile de proximitate din afara ţării. Touroperatorul IRI Travel, care lucrează exclusiv prin agenţii partenere, a raportat pentru litoralul bulgăresc vânzări de peste 50 mil. euro în 2025 şi o creştere de peste 30% a rezervărilor la hotelurile de 4 şi 5 stele.
Programul național, ”Lift pentru viață”, finanțat din bugetul de stat, resurse locale și fonduri europene, cu scopul de a fi instalate lifturi în blocurile de locuințe cu peste 3 etaje, intră în vigoare de mâine.
România a intrat în etapa finală a PNRR cu un buget actualizat de 20,1 miliarde de euro şi aproximativ 7,57 miliarde de euro care au mai rămas de încasat, arată platforma Monitor PNRR, a departamentului de politici publice a USR. Pentru a primi și aceste ultime sume, până la termenul-limită din 31 august, România trebuie […] Articolul Ultimele 2 săptămâni de PNRR, situația pe domenii: Au rămas 4.500 de proiecte de recepţionat și 7,57 mld. euro de încasat – Scenariile posibile la linia de finish din 31 august apare prima dată în CursDeGuvernare.ro .
România a intrat în etapa finală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă cu un buget actualizat de 20,1 miliarde de euro, din această sumă, aproximativ 7,57 miliarde de euro mai pot fi încasaţi. Până la termenul-limită din 31 august, autorităţile trebuie să închidă mii de investiţii, să treacă prin Parlament reformele restante şi să finalizeze procedurile administrative necesare pentru decontarea banilor europeni.
Statele UE vor avea posibilitatea de a solicita aplicarea clauzei derogatorii naționale pentru apărare în vederea includerii, de asemenea, a unor măsuri de securitate energetică, cum ar fi îndepărtarea de combutibili fosili, investiții în rețele etc.
Premierul leton Andris Kulbergs (foto) cere Uniunii Europene 7 miliarde de euro din următorul buget multianual pentru a acoperi o parte din costurile suplimentare de apărare și impactul economic suportat de Letonia în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit Politico. Solicitarea vine înaintea alegerilor parlamentare din 3 octombrie, în contextul în care partidele care susțin […] Articolul Premierul Letoniei cere 7 mld. € de la UE pentru costurile suplimentare generate de războiul Rusiei apare prima dată în CursDeGuvernare.ro .
Bugetul alocat în acest an pentru lucrările la baraje a fost majorat de cinci ori, la 250 de milioane de lei, iar trei proiecte de consolidare care au pierdut finanţarea prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) vor fi susţinute din fonduri naţionale, a declarat, luni, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, la finalizarea lucrărilor de […]
Bugetul alocat în acest an pentru lucrările la baraje a fost majorat de cinci ori, la 250 de milioane de lei, iar trei proiecte de consolidare care au pierdut finanţarea prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) vor fi susţinute din fonduri naţionale, a declarat, luni, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, la finalizarea lucrărilor de reabilitare a Barajului Leşu din judeţul Bihor.
Bugetul alocat în acest an pentru lucrările la baraje a fost majorat de cinci ori, la 250 de milioane de lei, iar trei proiecte de consolidare care au pierdut finanţarea prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) vor fi susţinute din fonduri naţionale, a declarat ministrul Mediului, Diana Buzoianu, la finalizarea lucrărilor de reabilitare a Barajului Leşu din judeţul Bihor.
Bugetul alocat în acest an pentru lucrările la baraje a fost majorat de cinci ori, la 250 de milioane de lei, iar trei proiecte de consolidare care au pierdut finanţarea prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) vor fi susţinute din fonduri naţionale, a declarat, luni, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, la finalizarea lucrărilor de reabilitare a Barajului Leşu din judeţul Bihor
Strabag și Arcada Company au depus oferte de participare la licitația organizată de CFR SA pentru atribuirea contractului de proiectare și execuție a lucrărilor de reabilitare și electrificare a liniei CF 816 Palas - Port A, inclusiv consolidarea Tunelului Palas. Proiectul are ca obiectiv principal asigurarea celui de-al doilea acces feroviar către Portul Constanța și creșterea capacității de transport feroviar de marfă către platformele portuare. Cele două oferte se află în etapa de evaluare ce are termenul-limită stabilit la data de 21 septembrie 2026, ora 18:00. Valoarea totală estimată a contractului este de 404 milioane de lei (circa 77 milioane de euro), fără TVA, din care peste 361 milioane lei sunt alocați lucrărilor de execuție, iar circa 12,4 milioane lei serviciilor de proiectare. Finanțarea este prevăzută a fi asigurată de la bugetul de stat, în conformitate cu prevederile legale aplicabile. Durata totală a contractului este de 32 de luni, structurată în 6 luni pentru proiectare, două luni pentru avizarea și aprobarea documentațiilor și 24 de luni pentru execuția lucrărilor. După finalizarea recepției, proiectul va beneficia de o perioadă de garanție de 60 de luni. Tabloul complet al participanților la licitație Strabag și Arcada Company s-au înscris la licitație alături de mai mulți subcontractori, respectiv: 1. Arcada Company, cu subcontractanții/ terții Danavi, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Vertatel International, Construct ING, Geostud, Radaria, Alstom Transport SA, Hitachi Rail Romania și ISPCF; 2. Strabag, cu subcontractanții/ terții Strabag Rail a.s., Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Zublin România, Hitachi Rail România, Baicons Impex și Bawi Construction. Lucrări complexe de reabilitare a Tunelului Palas și electrificare a liniei feroviare Investiția prevede realizarea unor lucrări complexe de modernizare a infrastructurii feroviare. Acestea includ consolidarea și reabilitarea tunelului existent, precum și extinderea acestuia cu aproximativ 200 de metri în direcția stației Palas. Proiectul include, de asemenea, reabilitarea și electrificarea liniei CF 816 Palas - Port A, în configurație de linie simplă electrificată, pentru exploatarea trenurilor de marfă în condiții de siguranță și eficiență. În cadrul lucrărilor vor fi modernizate instalațiile de semnalizare prin implementarea unui Bloc de Linie Automat Integrat (BLAI) și adaptarea instalațiilor de centralizare din stația Palas. Totodată, vor fi realizate lucrări pentru colectarea și evacuarea apelor, în vederea eliminării infiltrațiilor și protejării infrastructurii feroviare. Contractul va fi atribuit pe baza criteriului "cel mai bun raport calitate-preț", unde componenta financiară are o pondere de 40%, iar restul punctajului este acordat în funcție de experiența experților-cheie, metodologia de implementare și perioada de garanție oferită. Documentația de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI) a proiectului a fost elaborată de Institutul de Studii și Proiectări Căi Ferate (ISPCF) SA. Proiect strategic pentru creșterea traficului feroviar de marfă Proiectul de reabilitare a liniei ferate Palas - Port A reprezintă o investiție strategică pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare și pentru creșterea capacității de transport feroviar de marfă către Portul Constanța, prin asigurarea unui al doilea acces feroviar modern și eficient către platformele portuare. Tunelul Palas, inaugurat în anul 1900 sub denumirea "Carol I", reprezintă un element important al patrimoniului tehnic feroviar. Proiectat de inginerul Anghel Saligny, acesta a constituit timp de mai multe decenii o legătură feroviară esențială în zona municipiului Constanța. Începând cu anul 1992, tunelul nu a mai fost exploatat, din cauza infiltrațiilor de apă și a degradării structurale. Prin proiectul propus, infrastructura va fi consolidată și reabilitată, cu păstrarea elementelor constructive originale realizate din piatră.
Economia Rusiei a revenit pe creștere în trimestrul al doilea, rezistând mai bine decât anticipau mulți analiști după patru ani și jumătate de război în Ucraina și însă datele generale ascund probleme tot mai mari, de la deficitul bugetar și inflație până la scăderea veniturilor din energie și deteriorarea puterii de cumpărare a populației, transmite CNBC.
Interes record pentru energia solară în agricultură Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a primit cereri de finanţare pentru proiecte de energie verde, din sursă solară, a căror valoare totală este de circa 400,9 milioane de euro, a anunţat luni, 17 august, instituţia, relatează Agerpres. Sesiunea de depunere a cererilor de finanţare a proiectelor pentru […]