Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Programul guvernamental de construire a creşelor va continua cu fonduri de la bugetul de stat, în condiţiile în care finanţările europene se vor încheia la sfârşitul lunii august, a declarat, joi, în oraşul Geoagiu, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila.
Asociaţia Importatorilor şi Distribuitorilor de Motociclete şi Motocicluri (AIDMM) solicită Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) şi Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) suplimentarea bugetului Rabla 2026 pentru motociclete cu încă 45 de milioane de lei, scrie Agerpres.
Importatorii și distribuitorii de motociclete cer Ministerului Mediului și Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) să suplimenteze cu 45 milioane lei bugetul Rabla 2026 destinat segmentului moto și să organizeze o nouă sesiune de înscriere în acest an. Solicitarea vine după ce bugetul inițial de 15 milioane lei s-a epuizat în numai 9 minute, susține asociația...
Guvernul a aprobat, recent, prin hotărâre, Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030, document în baza căruia poate fi semnat Contractul de activitate şi performanţă al Companiei Naţionale de Căi Ferate "CFR" S.A. pentru următorii cinci ani, scrie Agerpres.
Consilierii judeţeni au votat joi, în şedinţă extraordinară, un proiect de hotărâre pentru rectificarea bugetului propriu de venituri şi cheltuieli şi realizarea de studii pentru reabilitarea a două drumuri din judeţ, respectiv DJ 505 şi DJ 412 B, aflate într-o stare precară sau care au porţiuni de carosabil pietruit şi din pământ.
Guvernul Taiwanului a propus oficial joi un buget record pentru apărare de 1,12 trilioane de dolari taiwanezi (35 de miliarde de dolari) pentru anul viitor, este o creştere a cheltuielilor alocate apărării cu 18%, pe fondul tensiunilor sporite cu China, care consideră insula guvernată democratic drept teritoriul său.
Guvernul a aprobat, joi, o hotărâre pentru modificarea anexei la HG nr. 1235/2022 privind aprobarea distribuţiei bugetului aferent reformelor şi investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru fiecare coordonator de reformă şi/sau investiţii.
România se află într-o poziţie paradoxală, cu o datorie publică raportată la PIB încă sub media europeană şi sub nivelul Ungariei, dar plătind unul dintre cele mai mari costuri de finanţare din regiune, din cauza vitezei de îndatorare şi a percepţiei de risc politic şi fiscal, susţine consultantul financiar, Adrian Negrescu.
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, avertizează că orice sumă adăugată peste anvelopa suplimentară de aproximativ 8 miliarde de lei pe an discutată pentru noua lege a salarizării va deveni o obligaţie permanentă pentru buget.
Ministerul Finanţelor a lansat în dezbatere publică proiectul de hotărâre pentru instituirea schemei de finanţare „TechUp România ”, un program cu o alocare anuală de 759 de milioane de lei şi un buget total de până la 5,3 miliarde de lei pentru perioada 2026-2032, destinat susţinerii investiţiilor în cercetare-dezvoltare şi continuării acestora cu capacităţi de producţie.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis miercuri că România are o datorie publică de peste 60% din PIB, iar asta înseamnă că disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune, în contextul în care că Legea responsabilității fiscal-bugetare nu permite Guvernului aprobarea de cheltuieli suplimentare cât timp pragul datoriei este depășit. În plus, […] Articolul Ministrul Finanțelor: Legea nu mai permite creșteri de cheltuieli cu personalul cât timp datoria e peste 60% din PIB. Despre legea salarizării: „Orice angajament permanent trebuie calibrat în limitele cadrului fiscal” apare prima dată în CursDeGuvernare.ro .
Datoria federală a Statelor Unite a trecut de pragul record de 40 de trilioane de dolari, într-un moment în care ritmul de îndatorare se accelerează, iar costurile cu dobânzile cresc puternic. Guvernul american a acumulat deja un deficit de 1,8 trilioane de dolari în primele 10 luni ale anului fiscal, și va plăti anul acesta o dobândă de 1 trilion de dolari pentru a acoperi datoriile pe care le are.
Ministerul Finanțelor propune lansarea programului TechUp România, prin care statul vrea să finanțeze atât cercetarea și dezvoltarea unor tehnologii avansate, cât și investițiile necesare pentru producția acestora în România. Proiectul de Hotărâre de Guvern a fost propus în ședința de joi a Executivului. Programul are un buget total de 5,313 miliarde de lei, împărțit aproape […]
Ministerul Finanțelor propune, în ședința de Guvern de joi, TechUp România, un program de finanțare în valoare totală de 5,313 miliarde de lei, echivalentul a peste 1 miliard de euro, destinat dezvoltării tehnologiilor avansate și transformării cercetării în produse și capacități de producție în România. Din bugetul total al programului, 2,656 miliarde de lei sunt […] Articolul Programul TechUp România: Peste un miliard de euro pentru transformarea cercetării în producție apare prima dată în CursDeGuvernare.ro .
Guvernul a aprobat Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030, document care stabilește drept prioritate absolută recuperarea accelerată a restanțelor la reînnoirea rețelei CFR, creșterea vitezelor de circulație și îmbunătățirea competitivității transportului feroviar. Miza este una majoră: în 2025, nu mai puțin de 9.753 km de linii curente și directe, respectiv 72,56% din total, erau scadenți la reînnoire, față de 5.596 km în 2010 și numai 1.364 km în 1990. În același timp, finanțarea infrastructurii feroviare în perioada 2021-2025 a acoperit doar 45,76% din necesarul estimat, iar subfinanțarea s-a reflectat în extinderea restricțiilor de viteză și în pierderea de trafic: în 2025, transportul feroviar de marfă era cu aproape 23% sub nivelul din 2021, iar traficul de călători cu peste 2% mai redus. Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030 conturează, astfel, un portofoliu amplu de investiții în modernizarea, electrificarea și reînnoirea rețelei CFR. Printre proiectele cu cel mai ridicat grad de maturitate, care au contract semnat sau lucrările sunt în curs, se află CF Brașov - Sighișoara, Simeria - Gurasada - km 614, Cluj-Napoca - Episcopia Bihor și Caransebeș - Timișoara - Arad. În paralel, documentul prioritizează alte 20 de proiecte, cu o lungime cumulată de aproape 2.587 km. Strategia elaborată de Compania Națională de Căi Ferate CFR SA pentru intervalul 2026-2030 pune accent pe recuperarea restanțelor de reînnoire și pe continuarea proiectelor majore de modernizare a rețelei feroviare. O categorie distinctă este formată din proiectele incluse în așa-numitul "scenariu de referință" al programului investițional. Potrivit strategiei, acestea sunt investiții pentru care implementarea a fost deja stabilită prin contracte de execuție sau proiectare și execuție ori pentru care lucrările sunt deja în curs. CFR consideră că aceste proiecte au ajuns într-un stadiu suficient de avansat încât anularea sau amânarea lor să nu mai reprezinte o alternativă sustenabilă economic. Proiecte feroviare de aproape 8 miliarde euro în scenariul de referință Cele șapte proiecte incluse în scenariul de referință însumează 678,8 km de cale ferată și au un cost total estimat la aproximativ 7,99 miliarde de euro, inclusiv TVA. Cel mai mare proiect din punct de vedere valoric este Simeria - Gurasada - km 614, cu o lungime de 141,2 km și un cost estimat de 2,25 miliarde euro cu TVA. Lucrările fac parte din reabilitarea liniei Curtici - Simeria pentru circulația trenurilor cu viteze de până la 160 km/h. Pentru faza a doua a tronsoanelor km 614 - Gurasada și Gurasada - Simeria, strategia mai prevede un necesar de finanțare de circa un miliard de lei în perioada 2026-2028. Un alt proiect major este Brașov - Sighișoara, cu o lungime de 112,6 km și o valoare estimată de 1,83 miliarde de euro cu TVA. Proiectul urmărește reabilitarea liniei pentru viteze maxime de 160 km/h, iar pentru intervalul 2026-2030 strategia indică un necesar de finanțare de circa 3,9 miliarde lei. Proiectele Cluj - Episcopia Bihor și Caransebeș - Arad, evaluate la peste 3,5 miliarde euro Pe relația Cluj-Napoca - Episcopia Bihor Frontieră, CFR are în vedere modernizarea și electrificarea a 160 km de cale ferată, investiția fiind evaluată la aproximativ 1,78 miliarde euro cu TVA. Strategia include, pentru 2026, un necesar de 2,53 miliarde lei pentru electrificarea și reabilitarea acestui tronson. La rândul său, proiectul Caransebeș - Timișoara - Arad vizează modernizarea și dublarea unei linii de 155 km și are o valoare estimată de aproape 1,78 miliarde euro cu TVA. Pentru lucrările programate în perioada 2026-2030, necesarul de finanțare prezentat în strategie este de circa 5,72 miliarde lei, cele mai mari alocări fiind prevăzute în anii 2026-2028. Tot în scenariul de referință sunt incluse Videle - Giurgiu, cu lucrări de reînnoire și electrificare pe 67 km, evaluate la 134,5 milioane de euro cu TVA, precum și Constanța - Mangalia, unde sunt prevăzute reînnoirea, electrificarea și dublarea parțială a 43 km, la un cost estimat de 146,4 milioane de euro. Pentru București - Constanța, strategia indică o valoare estimată de 77,1 milioane de euro cu TVA în tabelul scenariului de referință. Separat, pentru proiectul de reabilitare aferent împrumutului JBIC ROM-P3/2001 sunt prevăzute circa 210,4 milioane de lei în perioada 2026-2030. Craiova - Dr. Turnu Severin - Caransebeș, necesar de finanțare de peste 21 miliarde lei Unul dintre cele mai importante proiecte avute în vedere pentru următorii ani este modernizarea liniei Craiova - Drobeta Turnu Severin - Caransebeș, parte a Coridorului Orient/Est-Mediteranean. Proiectul presupune modernizarea și dublarea parțială a aproximativ 234 km de cale ferată și se află pe poziția a opta în lista investițiilor prioritizate pe rețeaua primară. Necesarul de finanțare indicat de CFR pentru perioada 2026-2030 este de aproximativ 21,4 miliarde lei, distribuit astfel: 2,7 miliarde lei în 2026, peste 3 miliarde lei în 2027, 4,36 miliarde lei în 2028, 4,75 miliarde lei în 2029 și 6,56 miliarde lei în 2030. CFR prioritizează încă 20 de proiecte pe aproape 2.600 km de cale ferată Pe lângă investițiile deja avansate, strategia stabilește o listă de 20 de proiecte feroviare prioritare, selectate printr-o analiză multicriterială. Criteriile folosite sunt eficiența economică, cu o pondere de 35%, conectivitatea strategică, cu 25%, reducerea emisiilor de carbon, cu 20%, utilizarea duală a infrastructurii, cu 15%, și maturitatea pregătirii proiectului, cu 5%. Pe primul loc se află CF București - Craiova, unde este propusă modernizarea a 209 km, urmată de Ploiești Triaj - Focșani, cu 143 km, și de Predeal - Brașov, cu 27 km. Lista mai include: • Teiuș - Câmpia Turzii: modernizare, 51 km; • Ilva Mică - Apahida: modernizare, 119 km; • Port Constanța - Palas: modernizare și dublare, 180 km; • Giurgiu Frontieră - București: modernizare și electrificare, 99 km; • Craiova - Drobeta Tr. Severin - Caransebeș: modernizare și dublare parțială, 234 km; • Complexul Feroviar București: modernizare, electrificare și dublare, 600 km; • Câmpia Turzii - Cluj-Napoca: modernizare, 51 km; • Focșani - Roman: modernizare, 147 km; • Pașcani - Iași - Ungheni: modernizare și electrificare parțială, 97 km; • Buzău - Făurei: reînnoire, 40 km; • Craiova - Calafat: modernizare și electrificare, 107,8 km; • Pașcani - Suceava - Dărmănești: modernizare, 71 km; • Timișoara - Stamora Moravița Frontieră: modernizare și electrificare, 56 km; • Roman - Pașcani: modernizare, 41 km; • Suceava - Ilva Mică: modernizare, 191 km; • Făurei - Fetești, reînnoire, 89 km; • Dărmănești - Vicșani Frontieră: modernizare și electrificare, 34 km. În total, cele 20 de proiecte însumează 2.586,8 km. Strategia nu stabilește termene ferme pentru toate proiectele Documentul CFR prezintă în principal necesarul de finanțare și eșalonarea bugetelor pentru perioada 2026-2030, fără a indica în toate cazurile o dată contractuală exactă pentru finalizarea fiecărei investiții. În cazul unor proiecte, însă, calendarul financiar oferă indicii privind durata de implementare. Calendarul financiar arată că pentru faza a doua Curtici - Simeria sunt prevăzute alocări în intervalul 2026-2028, în timp ce pentru Brașov - Sighișoara, Caransebeș - Timișoara - Arad și Craiova - Drobeta Turnu Severin - Caransebeș sunt programate sume inclusiv în 2030. Eșalonarea finanțării nu echivalează însă, în lipsa unei mențiuni explicite, cu termenul contractual de finalizare a lucrărilor. Pentru proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), strategia menționează că acordurile contractuale luate în calcul au termen de implementare 30 august 2026. Mențiunea este una generală privind portofoliul PNRR și nu reprezintă automat termenul de finalizare al tuturor proiectelor feroviare incluse în strategie. 13,5 miliarde de lei pentru reînnoirea infrastructurii feroviare în următorii 5 ani Dincolo de marile proiecte de modernizare, recuperarea accelerată a restanțelor privind reînnoirea infrastructurii feroviare devine "prioritatea zero" a CFR pentru perioada 2026-2030. Situația tehnică a rețelei justifică amploarea programului: în 2025, aproximativ 9.753 km de linii de cale ferată, reprezentând 72,56% din total, ajunseseră la scadență pentru lucrări de reînnoire, față de 5.596 km în 2010 și 1.364 km în 1990. Programul urmărește readucerea infrastructurii degradate la parametrii tehnici proiectați și, implicit, eliminarea treptată a restricțiilor generate de starea căii. Pentru recuperarea acestor restanțe, Strategia estimează un necesar de finanțare de 13,47 miliarde lei în următorii cinci ani. Efortul financiar este programat să crească progresiv, de la aproximativ 891 milioane de lei în primul an, la 1,65 miliarde lei în anul al doilea, 2,52 miliarde lei în anul al treilea, 3,52 miliarde lei în anul al patrulea și 4,88 miliarde lei în anul al cincilea. În Strategie, reînnoirea și modernizarea sunt tratate ca tipuri distincte de intervenție și pot fi ușor confundate. Reînnoirea înseamnă, în esență, readucerea infrastructurii existente la parametrii pentru care a fost proiectată. Strategia o definește chiar astfel: "Reînnoirea infrastructurii feroviare (readucerea la parametrii proiectaţi)" și îi acordă prioritatea 0. Aici intră înlocuirea elementelor uzate/ degradate ale infrastructurii, astfel încât să fie eliminate restricțiile și să poată fi din nou utilizate performanțele proiectate ale liniei. Modernizarea, în schimb, presupune creșterea performanțelor față de situația existentă/ proiectată anterior: de exemplu, creșterea vitezei proiectate, electrificare, dublarea liniei, instalații și sisteme moderne etc. Strategia face explicit diferența, arătând separat "creșterea vitezei proiectate a infrastructurii, în cadrul acțiunilor de modernizare", asociată inclusiv cu dublarea liniilor și introducerea BLA (Bloc de Linie Automat) unde este cazul.
Guvernul a aprobat schema de ajutor de minimis pentru susținerea producției de cartof de consum în anul 2026. Bugetul alocat programului derulat de Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale este de 26,625 milioane de lei, iar sprijinul acordat beneficiarilor este de maxim 300 euro/ha, proporțional cu suprafața efectiv cultivată. Deși ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna […]
România se află într-o poziţie paradoxală, datoria publică raportată la PIB este încă sub media europeană şi sub nivelul Ungariei, dar ţara plăteşte unul dintre cele mai mari costuri de finanţare din regiune, cauza este viteza de îndatorare şi percepţia de risc politic şi fiscal.
Autor: Andrei Rădulescu Pe 18 august datoria publică din SUA (prima economie a lumii, cu o pondere de […] The post Datoria publică din SUA a depășit pragul de 40 de mii de miliarde de dolari (Andrei Rădulescu) appeared first on Financial Intelligence .
Noua lege prin care angajații de la ANAF și Vamă vor fi premiați substanțial, dar și sancționați în funcție de banii pe care îi scot de la contribuabili pentru bugetul de stat ridică deja semne de întrebare. Într-o analiză transmisă, joi, comunității antreprenoriale StartupCafe, Mitel Spătaru, consultant fiscal la Crowe România, se întreabă retoric dacă,...