Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, a avut o nouă discuţie cu reprezentanţii agenţiei de rating Moody's, cărora le-a prezentat situaţia actuală a finanţelor publice, evoluţia execuţiei bugetare şi provocările pentru anul 2027, precizând că progresele înregistrate în acest an trebuie continuate printr-un buget credibil pentru 2027 şi predictibilitate pentru anii următori, transmite Agerpres.
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a avut o nouă discuţie cu reprezentanţii agenţiei de rating Moody’s, cărora le-a prezentat situaţia actuală a finanţelor publice, evoluţia execuţiei bugetare şi provocările pentru anul 2027, precizând că progresele înregistrate în acest an trebuie continuate printr-un buget credibil pentru 2027 şi predictibilitate pentru anii următori, transmite Agerpres. „Progresele din 2026 […]
Liderii Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European își propun ca viitorul buget al UE, pentru perioada 2028-2034, să fie adoptat până la finalul acestui an, cu o creștere de 10% a bugetului față de propunerea inițială a Comisiei Europene, de 2.000 de miliarde de euro, conform lui Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE responsabil […] Articolul Siegfried Mureșan: PPE vrea un buget UE cu 10% mai mare decât propunerea CE – alocarea României ar crește cu 6 mld. €/ Ministrul Pîslaru: Coeziunea trebuie să meargă mână în mână cu competitivitatea apare prima dată în CursDeGuvernare.ro .
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a avut o nouă discuţie cu reprezentanţii agenţiei de rating Moody 's, cărora le-a prezentat situaţia actuală a finanţelor publice, evoluţia execuţiei bugetare şi provocările pentru anul 2027 şi a precizat că progresele înregistrate în acest an trebuie continuate printr-un buget credibil pentru 2027 şi predictibilitate pentru anii următori
Viitorul buget multianual al Uniunii Europene ar urma să fie majorat cu 10%, iar România ar primi alocări de fonduri europene cu 6 miliarde de euro în plus, prin propunerea Parlamentului European față de proiectul Comisiei Europene, creșterea urmând să fie finanțată din taxarea suplimentară a giganților tehnologici internaționali, a jocurilor de noroc online și...
Moody’s avertizează că eșecul formării unui nou guvern pune sub semnul întrebării consolidarea fiscală de după 2026 și chiar adoptarea la timp a bugetului pentru 2027
Deprecierea recentă a cursului leului în raport cu euro pune o presiune suplimentară pe capacitatea României de a-și administra datoria publică (în condițiile în care jumătate este denominată în valută), într-un context în care nevoile mari de finanțare o lasă dependentă de accesul la piețe străine, notează analiștii Moody’s, avertizând asupra impactului crizei guvernamentale asupra […] Articolul Moody’s: Mișcările cursului pun presiune suplimentară pe serviciul datoriei/ România, dependentă de accesul la piețele internaționale apare prima dată în CursDeGuvernare.ro .
Cel mai recent eșec în formarea unui nou guvern ridică semne de întrebare cu privire la consolidarea fiscală a României după 2026, potrivit Moody’s, care avertizează că este nevoie de o consolidare fiscală suplimentară pentru reducerea în continuare a deficitului, în timp ce șansele ca bugetul pe 2027 să fie adoptat la timp scad.
Cel mai recent eșec în formarea unui nou guvern ridică semne de întrebare cu privire la consolidarea fiscală a României după 2026, potrivit Moody’s, care avertizează că este nevoie de o consolidare fiscală suplimentară pentru reducerea în continuare a deficitului, în timp ce șansele ca bugetul pe 2027 să fie adoptat la timp scad.
România ar putea beneficia de o alocare de 66 de miliarde de euro în cadrul viitorului buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, față de 60 de miliarde de euro în propunerea inițială a Comisiei Europene, potrivit europarlamentarului Siegfried ... Citeste mai mult Post-ul Romania ar putea primi 66 mld euro din viitorul buget UE apare prima dată în ARENA Constructiilor – stiri din constructii, investitii, preturi, locuinte, infrastructura .
Eurodeputatul Siegfried Mureşan afirmă că România poate obţine zeci de miliarde de euro prin viitoarea politică de coeziune a Uniunii Europene, însă susţine că următoarele săptămâni sunt decisive pentru negocierile care vizează viitorul buget european.
Halloween-ul nu mai înseamnă doar costume și dulciuri. Pentru multe familii, este și un motiv pentru a transforma casa, măcar pentru câteva zile, într-un decor cu fantome, dovleci, lumini și personaje misterioase. Iar pentru asta nu este nevoie neapărat de un buget „de speriat”.
S&P Global Ratings publica vineri evaluarea Romaniei, care se afla pe ultima treapta a categoriei „investment grade“. Reducerea deficitului bugetar este principalul argument pentru menținerea ratingului, însă criza politica, costurile tot mai mari cu dobanzile, economia aproape stagnantă și dezechilibrele externe raman factori de risc.
România, Bulgaria și Grecia au stabilit un portofoliu de 25 de proiecte prioritare de transport, evaluate la aproximativ 22,8 miliarde euro, pentru dezvoltarea conexiunilor dintre Marea Egee, Dunăre și Marea Neagră. Planul de Acțiune al Platformei Coridorului Marea Neagră - Marea Egee, semnat la Bruxelles, include investiții majore în infrastructura rutieră, feroviară și de traversare a Dunării, printre care autostrada București - Giurgiu, modernizarea și electrificarea căii ferate Ruse - Giurgiu - București și proiectarea unor noi poduri peste Dunăre. România, Bulgaria și Grecia urmăresc inclusiv obținerea unui sprijin financiar european mai consistent în viitorul buget UE 2028-2034. Planul de Acțiune a fost semnat în cadrul Connecting Europe Days 2026 de reprezentanții celor trei state, în prezența comisarului european pentru Transport Durabil și Turism, Apostolos Tzitzikostas, a reprezentanților Comisiei Europene și Băncii Europene de Investiții (BEI), precum și a coordonatorilor europeni ai coridoarelor de transport relevante. Delegația Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) din România a fost condusă de secretarul de stat Irinel Ionel Scrioșteanu, care a participat, pe parcursul a două zile, la reuniunile dedicate priorităților infrastructurii de transport, dezvoltării coridoarelor europene și conectivității României și Europei de Sud-Est. Trei axe de transport între Atena, Salonic, Sofia, București și Constanța Planul comun urmărește dezvoltarea unei rețele de transport care să conecteze Marea Egee cu Dunărea și Marea Neagră. Coridorul este structurat pe trei axe care leagă Atena și Salonic de Sofia, București și Constanța, cu extensii către Republica Moldova și Ucraina. Dintr-un portofoliu total de 53 de proiecte, 25 au fost identificate drept prioritare și cu un grad avansat de pregătire, valoarea cumulată a acestora fiind estimată la aproximativ 22,8 miliarde euro, cu finanțări deja asigurate parțial. Investițiile urmăresc realizarea unei rețele continue de transport pe axele nord-sud și est-vest. Printre proiectele feroviare se află modernizarea și electrificarea căii ferate Ruse - Giurgiu - București, modernizarea liniei Burgas - Varna - Ruse și dezvoltarea conexiunilor feroviare dintre România, Republica Moldova și Ucraina. Componenta feroviară reprezintă cea mai mare parte a portofoliului și urmărește creșterea vitezelor și capacității de transport de marfă, electrificarea, introducerea sistemelor europene de siguranță și dezvoltarea conexiunilor cu porturile. Pe componenta rutieră, planul include viitoarea autostradă București - Giurgiu. Sunt prevăzute, de asemenea, noi capacități de traversare a Dunării, inclusiv o conexiune rutieră și feroviară Giurgiu - Ruse și noi poduri în zonele Silistra - Călărași și Nikopol - Turnu Măgurele. Dunărea reprezintă o componentă distinctă a sistemului regional de transport, dezvoltarea transportului fluvial și îmbunătățirea navigabilității urmând să susțină conexiunile dintre Marea Egee, România, Portul Constanța, Republica Moldova și Ucraina. Conexiunea Calafat - Craiova - Vidin și axa Alexandroupolis - Burgas - Varna - Constanța fac, de asemenea, parte din prioritățile rețelei regionale. Cele trei state urmăresc finanțările europene din bugetul 2028-2034 Unul dintre obiectivele cooperării dintre România, Bulgaria și Grecia este coordonarea solicitărilor de finanțare și obținerea unui sprijin european mai consistent în cadrul financiar multianual 2028-2034. Connecting Europe Days 2026 are loc în etapa finală a actualului ciclu financiar 2021-2027 și în perioada de pregătire a următorului buget multianual al UE. "Faptul că cele trei țări am stabilit să avem o voce comună și un plan strategic, reprezintă un pas important în obținerea unor finanțări care să permită dezvoltarea cât mai multor proiecte privind infrastructura de transport", a transmis Irinel Ionel Scrioșteanu. Tot la Bruxelles a fost lansată inițiativa "Friends of South-East Europe" (FoSEE) - Prietenii Europei de Sud-Est, o platformă de cooperare și coordonare strategică susținută de membri ai Parlamentului European și de coordonatorii europeni TEN-T. Inițiativa urmărește promovarea transportului transfrontalier, reducerea decalajelor de conectivitate și creșterea competitivității Europei de Sud-Est. La reuniune au participat, între alții, comisarul european Apostolos Tzitzikostas, vicepreședintele BEI Robert de Groot, ministrul grec al Infrastructurii și Transporturilor Christos Dimas, ministrul bulgar al Transporturilor și Comunicațiilor Georgi Peev, ministrul grec al Apărării Nikolaos Dendias, vicepremierul Republicii Moldova Vladimir Bolea și Oana Gherghinescu, director executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Căi Ferate, precum și membri ai Parlamentului European. Delegația României a participat și la Steering Committee UE - Ucraina - Republica Moldova, dedicat coordonării și optimizării Liniilor de Solidaritate, precum și la întâlniri bilaterale cu delegațiile Republicii Moldova, condusă de vicepremierul Vladimir Bolea, și Ucrainei, condusă de viceministrul Serhiy Derkach. Infrastructura cu dublă utilizare intră în planurile pentru coridor Planul are și o componentă strategică, infrastructura urmând să răspundă atât necesităților economice și logistice, cât și cerințelor de reziliență și mobilitate civilă și militară. Europarlamentarul Gheorghe Falcă, membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN) a Parlamentului European, a subliniat această dimensiune a proiectului. "Am participat la această reuniune din partea Parlamentului European și, în același timp, pentru a susține interesele României. În actualul context de securitate, legătura dintre Marea Egee, Bulgaria, Dunăre și Marea Neagră nu mai este doar un proiect de transport. Este o infrastructură strategică pentru flancul estic al Europei. România trebuie să valorifice poziția pe care o are și să transforme această cooperare în proiecte concrete, finanțare și termene clare", a declarat Gheorghe Falcă. Cooperarea acoperă infrastructura rutieră și feroviară, Dunărea, porturile, aeroporturile, podurile și terminalele multimodale. Documentele prevăd dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare, civilă și militară, precum și integrarea obiectivelor de mobilitate militară în dezvoltarea coridorului. Aceste obiective se regăsesc și în amendamentele depuse de Gheorghe Falcă în Comisia TRAN la viitorul Mecanism pentru Interconectarea Europei (MIE/CEF) 2028-2034. Acestea vizează consolidarea conexiunii dintre coridorul Balcanii de Vest - Mediterana de Est și coridorul Marea Baltică - Marea Neagră - Marea Egee, dezvoltarea legăturii Varna - Constanța și acordarea unei importanțe mai mari infrastructurii strategice și mobilității militare. "Prin amendamentele depuse în comisia TRAN am susținut exact această abordare: viitorul MIE trebuie să finanțeze infrastructura de care Europa are nevoie în noul context de securitate. Pentru România, investițiile în porturi, poduri, cale ferată și infrastructură rutieră înseamnă competitivitate economică, dar și capacitatea de a asigura mobilitatea militară pe flancul estic. Securitatea Europei depinde și de cât de repede putem deplasa oameni, echipamente și resurse acolo unde este nevoie de ele", a precizat Gheorghe Falcă.
Administratorul infrastructurii feroviare din Cehia, Správa železnic, a anunțat proiectele feroviare care ar urma să fie demarate în cadrul bugetului pentru 2027, după ce guvernul de la Praga a aprobat proiectul bugetului Fondului de Stat pentru Infrastructura de Transport (SFDI). Administratorul de infrastructură feroviară Správa železnic (SŽ) va putea dispune în 2027 de un buget […]
Autoritatea Națională Anti-Drog (ANAD) caută furnizor pentru digitalizarea serviciilor publice furnizate de instituție la un grad de sofisticare 4, care să asigure o interacțiune digitală avansată între aceasta și beneficiarii serviciilor publice furnizate.
Orange Romania, Aselsan Elektronik (Turcia) și asocierea Vodafone Romania (lider) și Maguay Computers au depus oferte la Compania Națională de Căi Ferate CFR pentru servicii de securitate cibernetică a sistemului informatic feroviar, bugetul alocat licitației 110,55 milioane de lei, fără TVA.
Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a selectat 48 de beneficiari prin intervenţia DR-23, dedicată investiţiilor în procesarea produselor agricole, într-o sesiune cu un buget total de 82,5 mil. euro.