Folosim cookie-uri pentru statistici anonime de vizitare — doar dacă accepți. Vezi Politica de cookies pentru ce reținem exact, cu ce scop și cât timp.
Din cele 20 mld. euro cheltuieli anuale cu sănătatea în România, doar 1% ajunge în prevenţie, adică în diagnosticarea din timp a unor boli grave, astfel încât tratamentul să fie mai rapid şi mai ieftin. Datele vin de la Institutul Naţional de Statistică şi umăresc anual cum sunt împărţiţi banii în sistemul medical.
Producătorul de echipamente electrice Electro-Alfa International (EAI), listat la Bursa de Valori Bucureşti în martie, ar putea fi inclus în indicele de referinţă BET la revizuirea ale cărei rezultate sunt aşteptate în această săptămână, cel mai probabil în locul Sphera Franchise Group, estimează BT Capital Partners.
Bugetul general consolidat a încheiat primele şapte luni din 2026 cu un deficit de 48,08 mld. lei, cu 28,36 mld. lei mai mic decât în perioada similară din 2025, când deficitul ajunsese la 76,44 mld. lei. Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 3,99% la 2,34%, în condiţiile în care veniturile statului au crescut într-un ritm de aproape patru ori mai rapid decât cheltuielile, arată datele publicate luni de Ministerul Finanţelor.
Consorţiul format din Aster Capital (Franţa), Iceberg+ (România) şi Venture Booster (Franţa) a câştigat administrarea fondului de capital de risc al Regiunii Centru, un vehicul cu buget-ţintă de 8 mil. euro care îşi propune să investească în peste 40 de startup-uri şi companii inovatoare din judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, potrivit datelor ADR Centru. Este al doilea fond regional câştigat de acelaşi consorţiu, după Asternova Vest, vehiculul de 37 mil. euro dedicat Regiunii Vest, lansat în iunie la Timişoara.
Programul de austeritate al guvernului Bolojan era inevitabil, cred, azi, majoritatea economiştilor români. Deficitele uriaşe din ultimii ani, de 5-9% din PIB, au dublat datoria publică în nici zece ani, datorie ajunsă acum la peste 60% din PIB, situaţie în care guvernul, oricare ar fi el, este obligat să îngheţe anvelopa salarială în sistemul public de salarizare.
Peste o săptămână, România trage linie şi îşi poate face o idee despre câţi bani a luat din PNRR. O parte din fondurile UE au fost prinse în buget – este vorba de 98,7 mld. lei (din care 33 mld. lei bani din componanta nerambursabilă a PNRR).
Când Guvernul de la Bucureşti a convenit, la finalul lui 2024, un plan de ajustare structurală până în 2031, socoteala era că la reducerea deficitului participă, deopotrivă, veniturile şi cheltuielile.
Aerostar Bacău (ARS), producător şi furnizor de servicii de mentenanţă aeronautică şi una dintre societăţile cu cele mai mari creşteri de la Bursa de Valori Bucureşti de anul acesta, îşi pregăteşte următoarea etapă de dezvoltare printr-un al doilea hangar de mentenanţă, noi proiecte alături de americanii de la Lockheed Martin şi, dacă apare o oportunitate potrivită, prin achiziţia unei alte companii, spune Alexandru Filip, director general al Aerostar, într-un interviu exclusiv pentru ZF.
Cristian B. îşi face cumpărăturile mari de alimente şi băuturi o dată sau de două ori pe săptămână, din mediul online. Merge la supermarket sau la magazinul din proximitate doar dacă a uitat ceva. Iar asta de vreun an deja. „E mai comod aşa“, spune el. „Plus că şi varietatea e mai mare şi preţurile sunt competitive.“ Aşa se face că hipermarketurile şi supermarketurile moderne pierd teren şi cotă de piaţă, iar proximitatea modernă bate pasul pe loc.
Programul de austeritate al guvernului Bolojan era inevitabil, cred, azi, majoritatea economiştilor români. Deficitele uriaşe din ultimii ani, de 5-9% din PIB, au dublat datoria publică în nici zece ani, datorie ajunsă acum la peste 60% din PIB, situaţie în care guvernul, oricare ar fi el, este obligat să îngheţe anvelopa salarială în sistemul public de salarizare.
Comisia Europeană a respins legea salarizării unitare în ultima ei variantă pregătită de guvern. Comisia nu este convinsă că guvernul are banii care să-i permită să majoreze cu 12 mld. lei anvelopa salarială pentru salariile în sistemul bugetar, majorare ce ar rezulta în urma aplicării noii legi.
Opoziţia Comisiei Europene faţă de noua legea a salarizării unitare este doar o chestiune punctuală dintr-un ansamblu de constrângeri la care România este supusă din cauza deficitelor mari şi, mai nou, a datoriei publice trecute de limita de 60% din PIB a Tratatului de la Maastricht.